Ministerul Agriculturii, proiecte eșuate pe bandă rulantă! Ce s-a ales de bursa de pește sau platforma pe care fermierii își vindeau produsele în pandemie

Specialiștii MADR au dovedit de-a lungul timpului că reprezintă o sursă inepuizabilă de proiecte. Astfel, indiferent de culoarea politică a Executivului, oamenii din Ministerul Agriculturii au venit cu idei și au anunțat că viitorul sună bine. Teoretic.

Realitatea este cel puțin diferită. Mai multe proiecte în care s-au investit bani grei au ajuns trase destul de repede pe o linie moartă. În tot acest timp, fermierii au ridicat din umeri și n-au ezitat să spună că au fost abandonați și lăsați să se descurce fiecare cum poate.

MADR, proiecte eșuate pe bandă rulantă!

Indiferent că discutăm despre legumicultori, crescători de animale sau mici întreprinzători în domeniu care încearcă să-și creioneze o afacere proprie, ideea de bază este aceeași: atunci când este secetă singurul care se face că plouă e Guvernul României.

De-a lungul timpului același lucru l-a bifat și Ministerul Agriculturii. Aproape douăzeci de oameni au deținut funcția de ministru și fiecare a venit cu echipa lui, dar și cu ideile. Nici nu au apucat să se așeze bine în birouri și culoarea politică s-a schimbat.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Drept pentru care proiectele au ajuns la coșul de gunoi, deși nu o dată aceastea erau demarate și pentru multe dintre ele plătiți bani serioși.

Vorbim, în mod evident, despre bani publici, bani cheltuiți cu nemiluita fără vreun rezultat concret. FANATIK vă prezintă câteva proiecte care au eșuat lamentabil în ultima perioadă.

Bursa de pește, milioane de lei investiți, zero rezultate

„Bursa de pește” trebuia să restabilească ordinea într-un domeniu intens mediatizat, dar din care România doar a pierdut în ultimii ani de zile. Pe hârtie și mai ales în site-ul oficial, bursa urma să reprezinte un element important pentru desfăşurarea activităţii cu specific pescăresc, fiind parte a infrastructurii primare a acestui sector.

Specialiștii MADR au transmis că realizarea proiectului intitulat “Bursa de peşte” a fost necesară pentru ca prin intermediul său să fie licitată şi comercializată oferta de produse pescăreşti obţinută preponderent din pescuitul comercial desfăşurat în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, implicit, pentru a crea o piaţă concurenţială funcţională, care să permită asociaţiilor de pescari şi pescarilor să obţină cele mai bune preţuri de vânzare.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

Sună atât de frumos, dar în realitate situația a fost mai degrabă scumpă. Fostul ministru al Agriculturii, Adrian Oros a transmis că „bursa de pește” din Tulcea a fost construită cu, vă rugăm atenție, nu mai puțin de 28 de milioane de lei, din care mai mult de jumătate din fonduri europene.

Doar că, la un moment dat, România a fost obligată să returneze o parte din banii cheltuiți pentru că „bursa de pește” nu a funcționat niciodată. Culmea, a avut parte însă de o tăiere de panglici și mesaje pompoase din partea politicienilor care au participat la festivitate.

De altfel, chiar pe site-ul oficial, „Bursa de pește” prezintă fotografii cu fostul premier Viorica Dăncilă, dar și cu Petre Daea, cel care a condus MADR-ul, în timp ce tăiau o panglică tricoloră.  La eveniment au mai luat parte Carmen Dan, ministrul Afacerilor Interne de atunci și Răzvan Cuc, fostul ministru al Transporturilor, precum și o mulțime de factori locali și secretari de stat.

Între timp, „bursa de pește” a rămas cu doar câteva tranzacții și mai multe anunțuri de licitații postate pe site-ul oficial în regim de test.

Platforma MADR pentru legume, o glumă proastă

Producătorii de legume au lansat un apel disperat către Guvern la începutul pandemiei de COVID-19! Micii fermieri s-au arătat nemulțumiți de faptul că autoritățile au închis piețele, drept pentru care ei au rămas cu marfa nevândută.

Mai mult decât atât, decizia Ministerului Agriculturii de a lansa o platformă online pe care aceștia să își vândă marfa, a părut una ruptă de realitate. Oamenii au considerat-o mai degrabă o bătaie de joc și spun că nu le-a fost deloc de ajutor.

Culmea, la doar un an de zile distanță, platforma este abandonată de toată lumea. Deși site-ul este încă activ nu mai există nici măcar un anunț de vânzare. Astfel, pentru toate cele 32 de categorii de legume MADR-ul are un singur răspuns disponibil: „nu există anunțuri”

„Nu știu ce să spun și despre platfoma asta. Deocamdată zero vânzări. M-a sunat cineva că vrea 30 de legături. Eu am câteva mii de vânzare. Mă costă 50 de lei motorina până la el ca să iau 30 de lei. O să mă duc, că n-am ce face. Marfa noastră românească nu o vrea Guvernul”, spunea în aprilie 2020, exclusiv pentru FANATIK, Gencă Marian, legumicultor din județul Argeș

„Ați intrat pe platformă? Mai merge? Ce tare! Domne, e ceva. Ministerul a făcut ceva pentru noi, uite, de ce ne mai plângem? Să cereți o foaie oficială să vedem câte legături de ceapă s-au vândut și câți ardei prin site-ul ăla. Cred că cel puțin 2-3 legături de pătrunjel și-au găsit alt proprietar grație specialiștilor din minister. Vă dați seama ce ciorbă fericită a ieșit pentru o gospodină?

Râdem, glumim, dar să știți că e de plâns. Dumnezeu știe cât a mai costat și platforma aia, auziți cum au botezat-o, platformă. Fata mea spune că ar putea să o facă gratis. Cică ar costa strict numele. Tot gratis au făcut-o și ei?”, a zis și Dinu Raicu, legumicultor din Ialomița, pentru FANATIK.