Ministerul Educației, un portofoliu predispus la scandaluri. Șapte miniștri au fost suspectați de plagiat

După Revoluția din 1989, România a avut nu mai puțin de 24 de miniștri ai educației, ceea ce înseamnă că mandatul mediu al unui ministru a fost cam de un an și patru luni. Instabilitatea funcției a fost determinată, printre altele, și de scandalurile în care au fost implicați deținătorii acestei funcții.

Informări la Securitate și acuzații de nepotism

Sorin Cîmpeanu a devenit protagonistul unui scandal de plagiat, însă nu doar plagiatul a generat controverse legate de ocupanții funcției de ministru al educației. Trecutul din perioada comunistă, acuzații de corupție, decizii proaste sau declarații neinspirate au fost, de asemenea, cauze ale unor situații jenante în care șefii învățământului românesc s-au trezit.

Un prim exemplu este cel al lui Andrei Marga, ministru al educației în perioada decembrie 1997-decembrie 2000, însă marile scandaluri în care a fost protagonist au apărut după ce a plecat din această funcție. După ce a fost trei ani ministru în guvernele CDR, Marga s-a întors la Palatul Victoria în primul guvern Ponta ca ministru de Externe. A ocupat acest post doar trei luni, fiind înlocuit din funcție în august 2012. Explicația aceste subite înlocuiri este legată de apariția unor informații care arătau că Marga a fost turnător al Securității. Confirmarea a venit în 2014 când CNSAS a decis că Marga nu poate fi socotit din punct de vedere strict legal colaborator al Securității întrucât nu a avut angajament scris, însă a dat informări sub numele de cod Horia, în legătură cu contactele sale cu cetățeni străini.

Drept compensație pentru îndepărtarea de la MAE, Marga a fost numit președinte al Institutului Cultural Român (ICR), dar și activitatea sa de aici a generat controverse. A fost acuzat de nepotism întrucât și-a numit nepoata pe post de secretar general adjunct al ICR, după ce aceasta îi fusese consilieră și la Ministerul de Externe. De asemenea, în timpul mandatului său, a refuzat finanțarea unor evenimente culturale de prestigiu, precum Festivalul TIFF sau Festivalul de Jazz de la Sibiu, în schimb a acordat bani pentru un eveniment monden, precum Gala premiilor revistei VIP. Activitatea lui Marga l-a iritat și pe premierul Ponta astfel că șeful ICR a demisionat în iunie 2013, pentru a evita demiterea sa de către Senat.

Digi24.ro

Vedeta de filme pentru adulți Jenna Jameson a mai primit o lovitură după ce medicii i-au spus că mai are câteva luni de trăit

Aproape căzut în uitare, Marga a provocat un scandal chiar în această lună, când la lansarea unei cărți, a afirmat că Ucraina se află în „granițe nefirești”. „Ea trebuie să cedeze teritorii Ungariei – Transcarpatia, Poloniei – Galiţia, României – Bucovina şi Rusiei – Donbasul şi Crimeea. Sunt teritorii ale altor ţări. Ne cramponăm, asta este, va fi conflict. Şi închei cu aceasta, să fim foarte limpezi: cât timp nu se rezolvă printr-o discuţie şi cu America şi cu Rusia, Germania, Ucraina şi cu China şi nu se va ajunge la un acord, nu va fi linişte în Europa”, a spus Marga.

Suspiciuni de corupție la Ministerul Educației

Ecaterina Andronescu este singurul politician care a avut nu mai puțin de patru mandate de ministru al educației: decembrie 2000-iunie 2003, decembrie 2008-octombrie 2009, iulie-decembrie 2012 și noiembrie 2018-august 2019. În timpul celui de-al doilea mandat, a reprezentat unul dintre motivele de tensiune din cadrul coaliției PDL-PSD, întrucât ar fi tergiversat adoptarea Legii educației în baza raportului comisiei prezidențiale pentru educație, raport care fusese însușit la nivel politic de ambele partide. În al treilea mandat, Andronescu a anulat prevederea legală care interzicea rectorilor să fie și parlamentari.

În noiembrie 2012, Andronescu a fost acuzată de plagiat într-un articol publicat de Frankfurter Allgemeine Zeitung, în care mai mulți profesori din domeniul chimiei susțineau că o tezeă de doctorat elaborată de către Aurelia Cristina Nechifor, Ecaterina Andronescu apărând drept coautor. „Din punct de vedere științific avem în față un caz clar de plagiat. Sunt acolo toate elementele care arată asta. Au fost copiate fraze întregi și schimbate doar formulele chimice”, spunea un profesor de la Universitatea din Edinburgh, consultat de publicația germană. Acest scandal a făcut ca Andronescu să nu mai primească un nou mandat de ministru în al doilea guvern Ponta.

În 2014, Andronescu a făcut parte din lotul de miniștri cercetat de DNA într-unul din dosarele Microsoft, pentru că au aprobat achiziția la preț supraevaluat a unor licențe Microsoft pentru calculatoarele unor instituții ale statului. Dosarul s-a dovedit un eșec major pentru procurori care au trebuit să claseze acuzațiile de abuz în serviciu la adresa politicienilor vizați întrucât faptele s-au prescris în 2018.

Digisport.ro

FOTO Proteste la Munchen. ”Nici nouă nu ne place de tine! Ieși de pe stadionul nostru” / ”Își mulg fanii ca pe vaci”

Al patrulea mandat de ministru al lui Andronescu a avut parte de un final abrup, provocat de comentariile sale legate de crimele de la Caracal. „Totuşi, eu am învăţat de acasă să nu mă urc cu un străin în maşină”, a spus Andronescu comentând faptul că Alexandra Măceșanu a fost răpită încercând să facă autostopul pentru a ajunge acasă. Premierul Viorica Dăncilă a demis-o imediat, printr-un mesaj pe Facebook de o duritate neobișnuită: „Am decis să o demit astăzi pe doamna Ecaterina Andronescu din funcția de Ministru al Educației pentru declarațiile profund greșite făcute recent în cadrul unei emisiuni televizate. Sunt afirmații care arată lipsă de înțelegere – punctual, a cazului de la Caracal și, în general, a modului în care trebuie să ne protejăm copiii de răpiri, agresiuni, abuz și trafic de persoane – din partea doamnei Andronescu. Este o atitudine lipsită de responsabilitate, care nu reflectă poziția Guvernului și care nu îmi doresc să devină asimilată cu Executivul pe care îl conduc.”

Mandatul de o săptămână a lui Ioan Mang

Un alt ministru al educației, Alexandru Athanasiu (iunie 2003-decembrie 2004), a fost și el acuzat în dosarul Microsoft, dar a avut același noroc ca și Andronescu: faptele s-au prescris în 2018. Prin comparație cu cei doi, păcatele lui Mircea Miclea, ministru în perioada decembrie 2004-noiembrie 2005, par benigne. Lui i s-a reproșat o afirmație făcută într-un interviu acordat în presa locală din Cluj înainte să devină ministru, în care recunoștea că a încercat droguri psihedelice, însă nu a fost o experiență pe care ar repeta-o. „Îmi plac mai mult băutura, tenisul și femeile”, a adăugat Miclea.

În cazul succesorului său, Mihail Hărdău (noiembrie 2005-aprilie 2007) au apărut suspiciuni de plagiat în legătură cu o lucrare „Rezistența materialelor”, scrie Școala 9, însă în cazul său scandalul nu a luat amploare. Succesorul său, Cristian Adomniței (aprilie 2007-octombrie 2008) a fost demis de premierul Tăriceanu întrucât a votat legea prin care erau mărite lefurile profesorilor cu 50%, deși guvernul nu a susținut legea întrucât presupunea un efort bugetar imens. În 2020, Adomniței a fost condamnat în primă instanță la 3 ani și 2 luni de închisoare cu executare, pentru o licitație trucată ce ar afi avut loc în vremea în care liberalul era președinte al CJ Iași.

Ioan Mang este deținătorul recordului pentru cel mai scurt mandat de ministru al educației, 7-15 mai 2012. Abia numit în funcție au apărut informații potrivit cărora ar fi plagiat un articol științific, iar două zile mai târziu fostul premier Emil Boc afirma că Mang ar fi plagiat și un alt articol. „Este un articol al domnului ministru copiat în integralitate dintr-o sursă japoneză; adică a copiat articolul altor cercetători japonezi și și-a pus numele pe un articol care nu îi aparține”, spunea Boc. Astfel Mang a devenit primul ministru al educației care-și pierde funcția din cauza plagiatului, cu toate că abia în 2015 Consiliul Național de Etică a confirmat oficial plagiatul.

Adrian Curaj a fost ministru al educației în perioada noiembrie 2015-iulie 2016. Nu au existat dubii legate de probitatea sa academică, dar a fost aspru criticat, inclusiv de premierul Dacian Cioloș, pentru indecizia sa legată de sancționarea plagiatelor dovedite. În contextul în care opinia publică aștepta măsuri drastice privitoare la impostura din universități, iar acestea nu au venit, Curaj a fost remaniat după jumătate de an.

Un plagiat demascat din fașă

Pavel Năstase, rector la ASE, a fost ministru în guvernul Grindeanu (ianuarie-iunie 2017), dar apoi portalul România Curată a susținut că jumătate dintr-un articol pe care l-a publicat ar fi fost copiat. În guvernul Tudose (iunie 2017-ianuarie 2018), ministrul educației a fost Liviu Pop, care deținuse funcția ca interimar o lună și jumătate în 2012, după demisia lui Mang. Atunci a scandalizat printr-o încercare grosolană de a mușamaliza scandalul de plagiat al cărui protagonist era chiar șeful său, premierul Victor Ponta. Pop a schimbat componența a două instituții cu atribuții majore în demascarea plagiatului: Consiliul Național de Etică și Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare. Componența CNATDCU a fost schimbată chiar în ziua în care Consiliulu urma să se pronunțe asupra tezei de doctorat al lui Ponta.

După mandatul de ministru plin, Pop a încercat să obțină chiar el titlul de doctorat, însă acest lucru a fost blocată de jurnalista Emilia Șercan, un adevărat flagel pentru impostorii academici din România. Înainte ca Liviu Pop să susțină teza de doctorat, Șercan a consultat rezumatul acesteia, concluzia fiind că un sfert prezintă suspiciuni serioase de plagiat. Jurnalista a fost prezentă la susținerea tezei la Academia de Poliție, a cărei școală doctorală a fost ulterior desființată tocmai din cauza plagiatelor în serie de care le-a patronat. În aceste circumstanțe, rectorul Adrian Iacob a decis amânarea acordării titlului de doctor până când acuzația va fi clarificată.

Tot Emilia Șercan a dezvăluit, într-un articol publicat în PressOne, și plagiatul lui Valentin Popa, ministru în perioada ianuarie-septembrie 2018. Numai că în cazul acestuia, abaterea de la normele academice este mai puțin gravă întrucât a fost vorba de autoplagiat. Concret, Popa a publicat trei articole fără să precizeze că informațiile din acestea erau conținute în articole pe care tot el le publicase anterior. Totuși, acest lucru este o încălcare a normelor de integritate academică întrucât dă impresia că opera unui autor este mai mare decât în realitate, iar acest lucru îi poate impulsiona în mod nejustificat cariera academică.