Ministerul Justiției vrea să schimbe procedura în procesele bugetarilor pentru salarii și pensii. „Unele persoane se pot trezi victime colaterale, cu procesul suspendat”

Procesele deschise de bugetari privind plata unor drepturi salariale, sporuri sau plata unor drepturi la pensie s-ar putea desfășura diferit. Asta dacă proiectul de Ordonanță de Urgență, pus în dezbatere publică de către Ministerul Justiției, va fi aprobat. Modificările vizează acele spețe în care este necesară intervenția judecătorilor de la Înalta Curte pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Adică acolo unde interpretarea legii nu e clară, iar instanțele inferioare sesizează ÎCCJ pentru interpretarea legii.

Schimbări în procesele pentru drepturile salariale și cele de pensie

Principala problemă pe care Ministerul Justiției vrea să o rezolve este situația în care, în cazuri similare, instanțele inferioare vin cu soluții diferite. Ministerul Justiției spune, în expunerea de motive a proiectului de Ordonanță de Urgență, că în ceea ce privește litigiile privind stabilirea/ plata drepturilor salariale sau a celor de pensie „la nivelul instanțelor judecătorești se constată existența unui fenomen generalizat și cu tendințe de permanentizare de practică judiciară neunitară”.

Această practică neunitară încalcă principiul constituțional al înfăptuirii justiției în mod egal, și de aceea Ministerul Justiției propune prin noile modificări o serie de „remedii procedurale” prin care să evite acest tip de situații, dar care, în același timp, să nu impieteze asupra bunei funcționări a întregului sistem judiciar.

Astfel, articolul 2 al ordonanței prevede că dacă în cursul judecății proceselor privind drepturile salariale/ pensie „completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată”.

Digi24.ro

VIDEO Val de incidente violente în transportul public: șoferi agresați, autobuze și tramvaie vandalizate. Imagini cu cele mai recente c

Alineatul 2 al aceluiași articol precizează că odată sesizată Înalta Curte, instanța de judecată trimite sesizarea și celorlalte instanțe din țară competente să soluționeze „procese de natura celui în care aceasta a fost formulată”. Și, unul din aspectele esențiale, aceste cauze similare se suspendă până la răspunsul ÎCCJ.

„Cauzele similare, aflate pe rolul instanțelor judecătorești, vor fi suspendate până la pronunțarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept”, se arată la punctul 3 al art. 2 din proiectul ordonanței.

Digisport.ro

Ce nebunie! S-au calificat la Mondial, dar Trump i-ar putea interzice: ”Greu, dacă nu imposibil, să intre în SUA”

Experții în Drept consultați de către FANATIK au precizat că aici este una dintre principalele modificări, în sensul că până acum Codul de procedură civilă obliga suspendarea doar a procesului în care fusese sesizată Înalta Curte. Celelalte instanțe din țară care judecau cauze similare erau libere să continue sau să suspende procesele.

La fel, sunt schimbate și termenele în aceste cazuri. Ordonanța de Urgență prevede sesizările în aceste spețe „se judecă cu prioritate, în cel mult 60 de zile de la data învestirii Înaltei Curți de Casație și Justiție”. Termenul anterior era de 90 de zile. La fel, documentul prevede că decizia se motivează în termen de cel mult 15 de zile de la pronunțare și se publică în cel mult 5 zile de la motivare în Monitorul Oficial.

Probleme de constituționalitate

Experții în Drept consultați de FANATIK sunt de părere că scopul urmărit de Minister poate fi considerat nobil, însă modul în care autoritatea publică vrea să implementeze aceste schimbări ridică o serie de probleme. În primul rând este vorba de o critică extrinsecă, ce vizează constituționalitatea implementării acestor modificări prin Ordonanță de Urgență.

„La o primă analiză, mi se pare că proiectul de OUG încalcă clar niște principii constituționale, cu precădere principiul separării puterii în stat. Se încalcă atribuțiile autorității legislative, adică a Parlamentului.

Guvernul vrea prin acest OUG instituie niște norme derogatorii de la Codul de procedură civilă atât în ceea ce privește procedura generală – adică vor să stabilească noi reguli pentru instanțele investite cu aceste cereri în materia drepturilor salariale drepturilor la pensie și a altor prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, respectiv să le impună un caz obligatoriu de suspendare a cauzelor în cazul în care ICCJ a fost sesizată cu o cerere de dezlegare a unor chestiuni de drept având același obiect sau similar, dar și în ceea ce privește procedura specială a Înaltei Curți privind dezlegarea unor chestiuni de drept.

Din punctul meu de vedere, în astfel de cazuri, de adoptare a unor norme derogatorii de la codul de procedura civilă, se poate interveni numai printr-o lege ordinară adoptată de Parlament”, a declarat, pentru FANATIK, un jurist care însă a dorit să rămână anonim.

Potrivit acestuia, din nota de fundamentare a proiectului de ordonanță nu rezultă o situație extraordinară care să justifice ca modificarea Codului de procedură civilă prin OUG. Acest lucru e evident apriori, în condițiile în care este vorba de situații mai vechi și nu de un caz nou apărut ca urmare a unei situații neprevăzute.

„Din expunerea de motive nu reiese care este urgența și acea situație excepțională pe care o invocă, condițiile necesare ce trebuie îndeplinite pentru a putea adopta o Ordonanță de Urgență. Nu par să fie îndeplinite condițiile constituționale ale OUG, pentru că evocă la modul general o practică neunitară și că este nevoie de o intervenție urgentă pentru a unifica această practică astfel încât să nu mai fie soluții contrare pe situații similare.

Din cuprinsul proiectului și din nota de fundamentare nu-mi reiese că există o situație extraordinară, așa cum prevede Constituția României și este nevoie de o reglementare urgentă. Presupun că se raportează la niște chestiuni mai vechi, și nu că a apărut ceva între timp care să justifice adoptarea unei astfel de OUG.

De regulă, în cazul OUG-urilor se pot aduce modificări Codului de procedură civilă sau derogări de la acesta, dar în cazuri ce privesc situații noi – cum ar fi o decizie a CCR prin care un articol din Cod e declarat neconstituțional și trebuie luate măsuri urgente de modificare”, a mai declarat acesta, pentru FANATIK.

Legea nu este suficient de clară, poate produce efecte perverse

Proiectul Ministerului Justiției nu este scutit însă nici de probleme de natură intrinsecă. Potrivit experților în Drept chiar dacă termenele în vederea soluționărilor în aceste procese au fost scurtate, ministerul nu a introdus sancțiuni pentru nerespectarea acestora.

„Au încercat să scurteze termenul de soluționare al cererilor privind dezlegarea unor probleme de drept. În Cod sunt 90 de zile, iar în proiect acesta devine 60, plus sunt aduse alte modificări de ordin procedural privind termenele de intrare în vigoare, etc.. Pe de altă parte nu sunt prevăzute sancțiuni, dar depind de cât de complexă e problema asupra căreia trebuie să se pronunțe Completul de la ÎCCJ. Se și respectă acele termene, dar nici nu există o sancțiune pentru nerespectarea lor”, a mai precizat acesta.

La fel, o altă problemă este neclaritatea unor termeni din textul legii. Ce anume înseamnă „cazuri similare”? Cine decide când se suspendă o speță considerată similară? În astfel de situații pot apărea neclarități care să conducă la prejudicii pentru anumite persoane.

„În ceea ce privește suspendarea obligatorie textul face referire la cazuri similare aflate pe rolul instanțelor de judecată, dar acesta este un termen vag, ce lasă loc de prea multe interpretări. Textul nu respectă exigențele de claritate a legii, o altă problemă de ordin constituțional, pentru că va rămâne la aprecierea judecătorului dacă cauza sa este una similară instanței de trimitere a sesizării ICCJ cu cererea de dezlegare a chestiunii de drept. Există riscul să provoace multe efecte negative aceste suspendări, cu căi de atac, prejudicii aduse unor persoane care nu vor beneficia de efectele soluției pe care ICCJ o va pronunța.

Persoanele care au sesizat instanța cu alte situații juridice și totuși judecătorul apreciază că este similară, pot ajunge victime colaterale, cu procesul suspendat până când se pronunță ÎCCJ. În cea mai fericită situație te trezești cu procesul suspendat două trei luni, neavând nicio garanție că ICCJ va putea da o soluție în termenul propus de Guvern”, a mai declarat, pentru FANATIK, expertul în Drept care a precizat că poate proiectul ar trebui să treacă prin filtrul Parlamentului tocmai pentru a se evita acest gen de situații.

„Nu pot să zic că ceea ce doresc să facă este greșit, dar e nevoie de mai multă atenție. Există riscul ca în măsura adoptării unei astfel de OUG, în forma expusă de Guvern prin proiect, să se genereze mai multe prejudicii decât cele pe care Guvernul pare că dorește să le preîntâmpine”.

De altfel, vineri, Blocul Național Sindical a reacționat și el la acest proiect de lege, cerând Guvernului și Ministerului retragerea acestuia susținând că există riscul să blocheze mii de dosare.

„Deşi se dorește asigurarea unei practici judiciare uniforme şi unitare, efectul imediat al adoptării acestui act normativ va fi suspendarea cauzelor similare aflate pe rolul instanţelor până la pronunțarea hotărârii prealabile.

Termenele stabilite pentru ICCJ sunt adesea depăşite, ordonanța neprevăzând consecințele nerespectării acestora. Textul normativ este vag în definirea ”cauzelor similare” riscând identificarea şi suspendarea neconformă a dosarelor. Lipsa criteriilor clare poate genera confuzii şi discrepanțe în aplicare. Deşi se doreşte asigurarea unei practici judiciare uniforme şi unitare, efectul imediat al adoptării acestui act normativ va fi suspendarea cauzelor similare aflate pe rolul instanţelor până la pronunţarea hotărârii prealabile”, se arată în comunicatul BNS.