Ministerul Sănătății a stabilit modul de intervenție la viitoarele epidemii. DSU-ul lui Raed Arafat, redus la un rol de execuție

Planul Național Generic de Pregătire și Răspuns la Evenimente Epidemiologice de Boală Transmisibilă de Importanță Națională stabilește regulile după care autoritățile vor interveni în situațiile de risc epidemiologic ridicat.

„O națiune pregătită și rezilientă în cazul epidemiilor”

Spre deosebire de modul în care s-a acționat pe durata pandemiei de Covid-19, rolul principal îi va reveni Ministerului Sănătății, în timp ce rolul Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne va fi doar unul auxiliar sau de execuție.

Publicarea Planului survine în contextul în care disputele dintre ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, și șeful DSU, Raed Arafat au devenit de notorietate publică, miza fiind controlul și finanțarea sistemului de situații de urgență.

Printre obiectivele Planului elaborat de către subordonații lui Rafila sunt menționate stabilirea instituţiilor de decizie, coordonare şi control la producerea epidemiilor şi asumarea rolurilor şi responsabilităţilor de către acestea pe sectoarele de acţiune ce le revin, precum și cel ca românii să devină „o națiune informată, pregătită și rezilientă în cazul producerii epidemiilor.”

Digi24.ro

Un cuplu care a cumpărat un conac vechi de 400 de ani a descoperit sub podeaua din bucătărie o comoară

C0nceptul central în jurul căruia gravitează strategia Ministerului Sănătății este cel de eveniment care reprezintă „o situație care necesită implementarea unor politici naționale, intervenții și mesaje pentru populație sau mobilizarea de resurse de la nivel național, regional sau inter-județean pentru zonele afectate. Numărul absolut de persoane afectate poate varia în funcție de combinațiile dintre rata de transmitere și severitatea bolii.

Un eveniment implică în mod uzual un număr semnificativ de cazuri și are un potențial de afectare a multor persoane. Pentru un număr restrâns de boli transmisibile, un singur caz poate fi considerat semnificativ (poliomielită, holeră, Ebola etc.) Un eveniment internațional sau o boală transmisibilă emergentă poate reprezenta un eveniment în cazul în care necesită măsuri naționale de pregătire și răspuns pentru eventualele cazuri importate sau pentru prevenirea endemicizării bolii în România.”

Condițiile pentru declanșarea intervenției

Declararea unui eveniment se face în șapte situații posibile:

1. Notificarea de către un județ afectat a unui eveniment care depășește capacitatea de gestionare a situației la nivel local și necesită:

– măsuri sporite pentru controlul bolii;
– suplimentarea investigațiilor epidemiologice;
– suport de investigații de laborator;
– capacități de spitalizare și tratament suplimentare;
– detașare de personal în zonele afectate;
– suplimentare de resurse financiare;
– mobilizarea de resurse din Rezerva antiepidemică națională.

Digisport.ro

FOTO Au apărut primele imagini: Ion Țiriac a primit ”bijuteria” după 5 ani! ”Nu întrebați cât costă, că e obscen”

2. Extinderea ariei geografice sau a numărului populației afectate (două sau mai multe județe din regiuni geografice diferite sau din aceeași regiune, ținând cont de impactul evenimentului și resursele necesare).

3. Boală transmisibilă severă (autohtonă sau de import) și/sau creșterea severității evenimentului sau boală cunoscută cu fatalitate mare.

4. Creșterea interesului public sau mass-media, ori o nevoie de mesaje publice coerente despre incident.

5. Afectare națională și necesitate de măsuri sporite pentru a asigura coordonare, intervenție si comunicări coerente la nivel național

6. Boală determinată de un agent înalt patogen și cu potențial mare de răspândire.

7. Organizația Mondială a Sănătății a declarat o urgență de sănătate publică de importanță internațională (USPII), cu posibile implicații pentru România.

Vor exista trei niveluri de activare a autorităților în caz de declarare a unui eveniment – galben, portocaliu și roșu. Trecerea de la un nivel la altul se va face în funcție de mai multe criterii: severitatea bolii, răspândirea geografică, necesarul de resurse, îngrijorarea internațională și interesul public sau al mass-media.

Principalele atribuții trec la Ministerul Sănătății

Documentul prevede obligații pentru mai multe instituții, în două faze distincte ale planului, de pregătire și de răspuns. Este vorba de Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică, direcțiile de sănătate publică și Ministerul de Interne, acesta din urmă pe două componente: una prin Departamentul de Situații de Urgență și una pe structurile de ordine și siguranță publică.

În faza de răspuns, Ministerul Sănătății va avea cele mai mari atribuții:

-declară prin Ordin de ministru situația de tip epidemie/pandemie și activează Procedurile Operaționale Standard;
-numește prin ordin de minstru echipele operative de intervenție suplimentare;
-pune la dispoziție resursele materiale și financiare necesare;
-verifică modul de punere în aplicare a modului de activare a Planurilor Albe a unităților sanitare;
-implementează măsurile specifice pentru fiecare tip de eveniment de sănătate publică, în vederea limitării evenimentului cu impact asupra populației;
-stabilește dimensiunile și caracteristicile capacităților de izolare necesare;
-analizează și aprobă necesarul de resurse umane, materiale, tehnice, financiare, medicale şi de altă natură în vederea intervenţiei;
– asigură informarea și comunicarea, către mass-media și populație, în cazul evenimentelor de sănătate publică cu impact asupra populației.

Prin comparație cu perioada pandemiei de Covid-19, Departamentul de Situații de Urgență are atribuții mai mult de sprijin pentru personalul sanitar:

-participă, prin structurile aflate în coordonare, cu resurse umane, materiale și financiare la acțiunile de răspuns pentru gestionarea evenimentului;
-asigură măsuri specifice evenimentului pentru protecția personalului propriu;
-furnizează date utile în analiza de risc efectuată de Grupul de suport tehnico-științific;
-participă, cu efective şi mijloace proprii, la acţiunile de decontaminare și evacuare a populaţiei, pentru protejarea acesteia și limitarea ariei de manifestare a evenimentului;
-asigură asistenţa medicală de urgenţă și prim-ajutor calificat prin structurile aflate în coordonare;
-centralizează datele şi informaţiile privind monitorizarea riscurilor specifice, precum şi a efectelor negative ale acestora;
-asigură ajutoare umanitare de primă necesitate pentru populaţia afectată;
-restabilește starea provizorie de normalitate pentru obiectivele din coordonare/subordonare sau de sub autoritate, pe domeniile de competenţă;
-analizează solicitările și ofertele pentru acordarea/primirea asistenței internaționale.

Documentul elaborat de Ministerul Sănătății arată o schimbare de paradigmă în ce privește combaterea bolilor contagioase, cum a fost Covid-19. Atunci principalele măsuri au fost decise în Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU), condus de către Raed Arafat. De asemenea, Ministerul Sănătății nu a coordonat direct campania de vaccinare, aceasta trecând în subordinea primului-ministru, prin intermediul șefului CNCAV, Valeriu Gheorghiță.