Topul miniștrilor cu cele mai scurte mandate. Plagiatul și declarațiile neinspirate i-au lăsat fără funcție

Deputatul PNL Florin Roman a avut un mandat ca ministru al Cercetării și Digitalizării după numai 20 de zile, între 25 noiembrie și 20 decembrie, fiind nevoit să demisioneze din cauza scandalului de plagiat.

Alții însă au stat și mai puțin la ministerele în fruntea cărora au fost numiți, ei trebuind să plece, de obicei, din cauza informațiilor compromițătoare publicate în presă imediat după ce au devenit membri ai Guvernului.

Se poate însă și mai rău întrucât unii politicieni au fost propuși pentru funcții în Guvern însă nu au mai apucat nici măcar o zi în care portarul de la minister să li se adreseze cu obișnuitul „Să trăiți, dom’ ministru!” deoarece nominalizarea lor a fost retrasă înaintea numirii lor efective.

Nicolae Moga, o demisie după numai șase zile

Pe primul loc în topul miniștrilor cu cele mai scurte mandate se află Nicolae Moga, care a fost ministru al Afacerilor Interne pentru șase zile în guvernul condus de către Viorica Dăncilă. Predecesoarea sa, Carmen Dan, demisionase pe 15 iulie 2019, după ce protectorul ei politic Liviu Dragnea a ajuns la închisoare, iar relația sa cu premierul era una tensionată.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

Senatorul PSD Nicolae Moga a fost numit în locul lui Carmen Dan pe 24 iulie, ziua în care a fost răpită la Caracal Alexandra Măceșan, ucisă a doua zi de către Gheorghe Dincă. Deși prestața dezastruoasă a poliției din acele zile nu i se putea imputa lui Moga, acesta s-a numărat printre oficialii care și-au dat demisia din cauza scandalului public, pe 30 iulie, la numai șase zile de la numire.

Anunțul demisiei a fost precedat de o discuție cu premierul Viorica Dăncilă. Deși nu a fost menționat, motivul real se pare că a fost incoerența declarațiilor făcute de Moga în acele zile, care cu greu puteau să redea încrederea în sistemul național de ordine publică.

Declarațiile ar fi fost hilare dacă nu surveneau după o tragedie care a șocat întreaga țară:

-„Chiar dacă sunt de 48 de ore ministru, atâta timp cât voi fi ministru, n-o să las și cel puțin o să încerc să fac tot posibilul ca acest tragic eveniment să nu se mai întâmple.”

-„Am avut un program astăzi de am fost la mai multe structuri din subordine și când am ajuns în minister, atunci am aflat, ați văzut, imediat am luat, am vrut să vin neapărat la fața locului, pentru că nu ne jucăm cu viața oamenilor.”

Digisport.ro

Ce surpriză! Despărțiți de mai bine de 16 ani, cei doi au apărut din nou împreună: "Am primit multe telefoane!"

-„Nici nu pot să vă spun cum s-a acționat, pentru că tragedia e așa de mare, încât vedeți că nici nu pot să vorbesc coerent acum.”

Teodor Meleșcanu și Ioan Mang, la egalitate pe locurile 2-3

Pe locul 2 în clasamentul nostru se află Teodor Meleșcanu care a zăbovit doar opt zile la Ministerul Afacerilor Externe, în perioada 10-18 noiembrie 2014. El a mai fost ministru de Externe în guvernul Văcăroiu, iar al doilea mandat l-a primit în urma demisiei lui Titus Corlățean după primul tur al alegerilor prezidențiale din acel an, Corlățean renunțând la funcție din cauza criticilor virulente legate de faptul că MAE nu a organizat suficiente secții de votare în străinătate, iar mulți români din diaspora nu au reușit să voteze.

Nici Meleșcanu nu a mărit numărul de secții astfel că au reapărut cozile la ambasade, printre cele mai mari fiind cea de la Paris. Ministrul le-a recomandat celor de acolo să meargă la cea mai apopiată secție de votare, aflată la Nancy.  „Este un oraş superb, leagănul Art Nouveau care s-a creat în Franţa şi care este bine cunoscut şi în România”, a spus Meleșcanu.

Declarația a produs amuzament în țară, dar furie în diaspora întrucât Nancy se află la 385 de kilometri  de Paris. Furia a fost amplificată după ce s-a aflată că românilor aflați la coadă la ambasada de la Viena li s-a recomandat să meargă să voteze în Cehia sau Slovacia. Astfel că la două zile după scrutin, Meleșcanu a demisionat cerându-și scuze.

Tot opt zile a fost ministru și Ioan Mang, în 7-15 mai 2012. USL tocmai dărâmase guvernul Ungureanu prin moțiune de cenzură și venise cu un guvern în care Mang, profesor la Universitatea din Oradea, era desemnat ministru al Educației. În ziua în care Mang a devenit ministru, Ștefan Vlaston menționa că există suspiciuni de plagiat în cazul unui articol științific publicat de către noul diriguitor al Educației.

Două zile mai târziu, Emil Boc, ajuns acum liderul opoziției, semnala un alt plagiat, Ioan Mang semnându-se fără jenă pe un articol publicat prima dată de către niște cercetători japonezi. Mang s-a apărat spunând că el a publicat doar o prezentare a articolului japonezilor, numai că în varianta publicată de el nu apărea nicio sursă. În septembrie 2015, Consiliul Național de Etică a stabilit că, de fapt, Mang avea în palmares trei articole științifice prăduite de la alții.

În afară de funcția de ministru la care a trebuit să renunțe după opt zile, Ioan Mang nu a avut de suferit alte ponoase. Predă și astăzi la Universitatea din Oradea, iar în perioada 2016-2020 a fost vicepreședinte al CJ Bihor. Apoi PSD a socotit că expertiza lui este necesară pentru binele țării și l-a făcut deputat în 2020.

Mandatele scurte, dar agitate ale lui Oprea și Dragnea

Mandatul de 20 de zile al lui Florin Roman este doar cu puțin mai scurt decât cel pe care l-a avut Gabriel Oprea în primul guvern Boc, în care a ocupat funcția de ministru de Interne între 22 decembrie 2008 și 13 ianuarie 2009. PSD i-a retras sprijinul politic și l-a exclus din partid pe motiv că l-a numit ca șef al DGIPI pe chestorul Virgil Ardelean și că a făcut numirile secretarilor de stat fără să se consulte cu partidul.

Pe termen lung, Oprea nu a avut nici el de suferit, întrucât după ruperea alianței dintre social-democrați și democrat-liberali în 2009, aceștia din urmă l-au recuperat și s-au folosit de noul partid la generalului, UNPR, pentru a-și construi o majoritate în Parlament. Oprea a fost ministru al Apărării în guvernul Boc 2, iar când USL a venit la putere, s-a împăcat și cu PSD care l-a pus ministru de Interne în guvernele Ponta 3 și 4. Abia revolta străzii după tragedia din Colectiv a reușit să pună capăt carierei sinuoase a lui Gabriel Oprea.

De menționat că, după demisia lui Oprea de la MAI, PSD l-a propus ca ministru pe Liviu Dragnea, care a ocupat funcția în perioada 20 ianuarie – 1 februarie 2009, astfel că fostul lider al social-democraților ocupă locul 5 în clasamentul miniștrilor cu cele mai scurte mandate.

După cele 11 zile, Dragnea a demisionat invocând faptul că ministerul nu a primit fonduri suficiente în proiectul bugetului de stat. Se pare că motivul real al retragerii sale ar fi fost că președintele PSD de la acea vreme, Mircea Geoană, împreună cu Marian Vanghelie, ar fi încercat să impună numirea unor secretari de stat neagreați de către Dragnea. Acesta s-a întors la funcția de președinte al CJ Teleorman, cu două zile înainte să expire perioada în care trebuia să aleagă între cele două funcții.

Recordmanii din guvernul Grindeanu

Florin Jianu, desemnat ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat în guvernul Grindeanu. Jianu a demisionat pe 2 februarie 2017, după numai 28 de zile petrecute în funcție. Motivul a fost celebra OUG 13 privind amnistia care a scos în stradă sute de mii de români.

„Am reflectat cu responsabilitate la ceea ce este etic să fac în continuare și nu în principal pentru probitatea mea profesională, pentru că aici am conștiința curată, ci pentru copilul meu, pentru cum o să mă uit în ochii lui și ce anume o să îi spun peste ani. O să îi spun că tata a fost un laș și a girat acțiuni pe care nu le împărtășește sau a ales să iasă cu fruntea sus dintr-o poveste care nu este a lui?!”, a motivat Jianu într-un mesaj pe care l-a publicat atunci pe Facebook.

În guvernul Grindeanu a mai existat un ministru cu un mandat foarte scurt, Mihaela-Virginia Toader, deținătoare a portofoliului Fondurilor Europene în perioada 4 ianuarie – 23 februarie 2017. După mai puțin de două luni a fost înlocuită fără explicații publice cu Rovana Plumb, una dintre figurile proeminente de la acea vreme din PSD.

Până atunci, Toader a fost înalt funcționar în mai multe ministere și este puțin probabil ca înlăturarea ei să fi fost legată de competențe întrucât a primit apoi, în două rânduri, funcția de secretar de stat. Astfel că cea mai probabilă explicație este înlocuirea unui tehnocrat fără legături în PSD pentru a face loc unui grangure din rândul social-democraților.

Candidaturile eșuate. Oameni care nici nu au apucat să intre în ministere

În afară de acești miniștri cu o prezență meteorică în Guvern, altora doar li s-a promis funcția, fără să ajungă vreodată să o ocupe. Astfel, Cristina Pâvulescu a fost nominalizată pentru funcția de minitru al Integrării Europene în primul guvern Tăriceanu, instalat în 2004. Pârvulescu era o protejată a președintelui Traian Băsescu, alături de care lucrase în perioada când acesta era primar al Capitalei.

Pârvulescu a fost audiată pentru  aviz în comisiile parlamentare de politică externă, însă avizul a fost negativ când parlamentarii au descoperit stupefiați că Pârvulescu nu știa care este diferența dintre Consiliul European și Consiliul Europei. Propunerea a fost retrasă înainte de votul din plen, iar în locul ei a ajuns ministru Ene Dinga.

Nici Corina Dumitrescu nu a mai apucat să depună jurământul ca ministru al Educației, deși fusese nominalizată în primul guvern al USL  din 2012. Imediat după nominalizare, au apărut dubii legate de corectitudinea datelor din CV-ul ei în ce privește studiile realizate în străinătate, la care s-a adăugat o acuzație de plagiat pe care l-ar fi comis împreună cu soțul ei, Cristian Dumitrescu.

Acesta din urmă a fost deputat în perioada 1992-2020, atât el, cât și soția sa fiind juriști de profesie. Când Corina Dumitrescu a fost nominalizată la Educație, ea era rector la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, iar soțul conducea Comisia de învățământ din Camera Deputaților. Cei doi soți au scris împreună o carte în care apăreau pasaje copiate dintr-o lucrare de drept comunitar al UE realizată de către profesorul Octavian Manolache, ce i-a dat apoi în judecată. Din cauza scandalului, Corina Dumitrescu a renunțat la candidatura pentru funcția ministerială, iar liderii USL au propus în locul ei un alt plagiator, pe Ioan Mang, care avea să stea în funcție doar opt zile.

În momentul de față, Andrei Baciu ocupă funcțiile de secretar de stat în Ministerul Sănătății și vicepreședinte al Comitetului Național pentru Coordonarea Activităților de Vaccinare (CNCAV). În 2015, a fost la un pas să devină ministru al Sănătății în guvernul tehnocrat al lui Dacian Cioloș.

Pe atunci, Baciu avea doar 29 de ani și încă nu-și terminase rezidențiatul în chirurgie cardiovasculară, însă pe lângă CV-ul cam subțire pentru funcția în care fusese propus, vâlvă au provocat imaginile din cariera sa ca fotomodel, printre care erau și unele într-o ținută destul de sumară, mai exact în chiloți.

Cioloș a renunțat la propunere înainte ca Andrei Baciu să fie audiat în Parlament, astfel că ministru al Sănătății a devenit Patriciu Achimaș-Cadariu, actual deputat PSD. Din 2015 încoace, Baciu și-a finalizat studiile și a început cariera politică mai de jos, devenind secretar de stat în MS în guvernul Orban.