Ștefan Radu Oprea, ministrul Economiei, a oferit, vineri seara, noi informații despre programul dronei românești, spunând că se lucrează pentru asamblarea în România a acestor vehicule nepilotate, cu specificații tehnice de la o companie din SUA.
Ștefan Radu Oprea, ministrul Economiei, a vorbit, vineri seară, despre fabricația dronei românești, în contextul în care aceste aparate sunt folosite deja pe scară largă de armatele multor țări, având, spre exemplu, un rol major în conflictul declanșat de Rusia în Ucraina. Recentele incidente cu drone rusești care au intrat în spațiul aerian al României readuc pe tapet importanța acestor vehicule aeriene, deja devenite strategice.
Datorită caracteristicilor lor (persistență, rentabilitate, nu necesită un pilot), UAV-urile, cum mai sunt numite dronele, au fost prezentate în mod regulat ca înlocuitoare – pe termen mediu și lung – a avioanelor de luptă cu echipaj, deși părerile militarilor sunt împărțite.
UAV-urile sunt aeronave pilotate de la distanță, cu alte cuvinte, în sensul strict al termenului, o platformă aeriană. În practică, acești vectori sunt integrați într-un ansamblu mai complex, care include, de asemenea, senzori, legături de date, o stație de control, elemente de sprijin și sisteme de recuperare. Acesta este cunoscut sub denumirea de sistem de drone sau UAS (Unmanned Aerial System). Chiar dacă nu sunt la bord, oamenii se află în centrul acestui sistem, fie că pilotează platforma împreună cu un operator, conduc misiunea, utilizează senzorii, o întrețin sau analizează informațiile colectate.
O clasificare NATO împarte dronele în trei categorii, în funcție de greutate: mai puțin de 150 kg (drone micro, mini și mici), între 150 și 600 kg (drone tactice) și peste 600 kg. În această ultimă categorie există două familii de UAV-uri. Pe de o parte, există dronele HALE (high altitude, long endurance), care pot zbura la altitudini de până la 60 000 de picioare (aproximativ 18 300 de metri). În prezent, există o singură dronă HALE operațională: Northrop Grumann RQ-4 Global Hawk operată de US Air Force. Dronele MALE (medium altitude, long endurance), precum Predator și Reaper ( americane) și Harfang (franceză), zboară la altitudini cuprinse între 3 000 și peste 15 000 de metri.
Dincolo de aceste considerații tehnice, este vital și pentru România să producă drone. Potrivit ministrului Ștefan Radu Oprea, drona românească, va deveni „o realitate”.
„Suntem suficient de încăpățânați să reușim acest lucru și nu numai eu, colegii de Guvern și, în primul rând, premierul Marcel ciolacu, pentru a reuși să producem în România lucrurile de care avem nevoie. Deja în acest moment o companie, o filială a ROMARM, lucrează împreună cu o companie americană, au semnat protocolul, un memorandum de înțelegere la BSDA, cel mai mare târg al nostru pe industria de apărare. Acum lucrează împreună pentru a avea asamblată prima dronă românească cu specificațiile tehnice de la compania americană. Procesul este de a asimila în România toate componentele”, a declarat ministrul la Digi 24.
„Săptămâna trecută cred, a fost un alt memorandum de înțelegere semnat într-o companie americană cu reputație foarte mare și ROMARM pentru a putea să venim cu drone. Suntem într-un grup de lucru împreună cu Ministerul Cercetării pentru a avea o dronă românească completă în sensul de a porni de la cercetare – dezvoltare, produs, până la planuri de industrializare și producție. Ne apropiem foarte mult de semnarea protocolului între Ministerul Economiei, Ministerul Cercetării și companiile cu capital privat și institutele de cercetare din România”, a adăugat Ștefan Radu Oprea.
Ministrul Economiei a mai spus că nu vede nici un impediment ca România să exporte drone, odată ce le va produce, mai ales că ele se cer în teatrul de război din Ucraina. „De ce nu? România poate să producă drone. Vedem în războiul din Ucraina că nevoia de drone este extrem de mare. Tipurile, felurile sunt foarte diversificate și atunci este foarte mult loc, din punctul meu de vedere, pentru producție de drone în România. Sunt și foarte multe prototipuri astăzi pe care le-am văzut, realizate de către firme cu capital privat din România”, a spus Oprea.