Ministrul finanțelor Tanczos Barna recunoaște pentru prima dată că se ia în calcul creșterea TVA de la 19% la 21%, cu toate că Marcel Ciolacu și-a ”tatuat” pe mână contrariul. Așadar, pentru început de la 1 ianuarie a venit ”ordonanța trenuleț” sau ordonanța austerității, iar acum urmează un nou val de taxe.
Reforma fiscală pregătită de Guvern implică creșterea TVA și majorarea taxării muncii, conform Observatornews.ro. Într-un interviu acordat sursei citate, Tanczos Barna explică că TVA-ul poate crește, chiar dacă Marcel Ciolacu a promis că nu va crește.
“Sunt analizate variante cu creșterea TVA, varianta cu comasarea impozitului pe venit cu CASS”, a declarat Tánczos Barna, ministrul finanțelor. Analiștii politici și cârcotașii au anunțat încă de acum câteva săptămâni că Ministerul Finanțelor va fi cedat către UDMR tocmai pentru că măsurile ce vor urma vor fi extrem de nepopulare.
Astfel, PSD și PNL ar avea scuza că nu ei au fost cei care au ”decis” în mod direct. Să crească TVA-ul, de exemplu. Creșterea TVA de la 19% la 21% ar însemna prețuri mai mari cu 2% la produse și servicii, însă statul crede că va încasa 12 miliarde de lei în plus.
“În astfel de situaţii intervine şi factorul psihologic, comercianţii au tendinţa de a mai adăuga o mică creştere de preţ care să se transforme în profit pentru ei dacă piaţa le permite“, explică Dan Schwartz, expert fiscal. Mai mult, unificarea contribuției la sănătate cu impozitul pe venit și aplicarea impozitului de 20% la tot salariul brusc s-ar traduce cu o creștere a taxelor pe salarii cu 3%.
“România este campioana europeană la taxarea muncii, un salariat plăteşte 42% din brut la stat pentru taxe, apoi cu banii primiţi când îi foloseşte să-şi cumpere diverse bunuri şi servicii mai plăteşte 19% TVA. Şi ajunge să muncească 8 luni din an pentru stat pentru a-şi plăti taxele”, a declarat Adrian Codîrlaşu, preşedinte CFA.
Guvernul României este disperat să redreseze corabia economiei, astfel că au fost eliminate mai multe facilități fiscale, a scăzut pragul pentru microîntreprinteri și a crescut impozitul pe dividende. Aceste măsuri au fost ”recomandate” de Comisia Europeană și ar aduce 7 miliarde de lei în plus la buget.
Cu toate acestea, Executivul încearcă să aducă încasări suplimentare de trei ori mai mari la buget, prin majorarea impozitului pe profit la 19%, creșterea TVA la 21% și o taxare suplimentară a muncii și a impozitului pe proprietăți. Interesant, aceste măsuri au fost de asemenea ”recomandate” de Comisia Europeană, dar nu au fost momentan aplicate.
“O să începem discuţiile cu Comisia şi cu specialiştii din minister săptămâna următoare. În reforma fiscală trebuie avute toate variantele pe masă. Să avem o perioadă suficient de mare să anunţăm modificările astfel încât mediul economic să se pregătească. Şi impozitarea muncii şi orice modificare de taxe şi impozite va trebui să însemne o creştere graduală a încasărilor, inclusiv printr-o colectare mai bună“, a declarat Tanczos Barna, ministrul finanţelor.
Cert e că specialiștii anunță că prețurile în 2025 vor fi ”semnificativ mai mari” raportat la 2024. ”Preţurile vor fi cu siguranţă în 2025 semnificativ mai mari decât în 2024. Iar BNR, cu toate eforturile pe care le face, nu va reuşi să stăpânească inflaţia.
România continuă să aibă cea mai mare inflaţie din UE. O inflaţie ridicată obligă Banca Naţională să menţină dobânda-cheie la un nivel ridicat pentru a tempera creditarea, o creditare ţinută în frâu înseamnă creştere economică limitată, regres”, a completat expertul fiscal Dan Schwartz. ”Reforma fiscală” ar trebui finalizată cândva la fine de martie.