News

Ministrul Grindeanu le taie bucureștenilor nemulțumirile legate de circulația metroului. „90% dintre cetățenii țării care nu locuiesc în Capitală. Deci calculul e simplu”

Scumpirile la energie și desele schimbări la conducere au dus Metrorex în situația de a cere ajutorul Guvernului însă ministrul Grindeanu nu a vrut să audă de problemele bucureștenilor
02.08.2022 | 18:32
Ministrul Grindeanu le taie bucurestenilor nemultumirile legate de circulatia metroului 90 dintre cetatenii tarii care nu locuiesc in Capitala Deci calculul e simplu
Ministrul Transporturilor dă vina pe conducerea companiei Metrorex pentru problemele financiare. Sursa foto: colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat că nu este de acord ca bugetul de stat, și prin urmare cetățenii din alte regiuni ale țării, să suporte costurile subvențiilor de care beneficiază cetățenii Capitalei.

Sorin Grindeanu, indiferent la problemele Metrorex

La finalul lunii iunie, președintele Alstom Europa, compania care asigură mentenanța garniturilor de tren pentru Metrorex, anunța că ia în considerare suspendarea serviciilor acordate companiei aflate în subordinea Ministerului Transporturilor din cauza unei datorii de 160 de milioane de lei. Chiar dacă atunci Metrorex a transmis că a achitat o parte a acestei datorii și că va continua plata acestora, începând cu finalul primei săptămâni a lunii iulie metroul bucureștean a devenit un nou motiv de frustrare pentru locuitorii Capitalei. Garniturile de metrou au început să circule la intervale de peste 15 minute, îngreunând considerabil deplasarea în oraș și la locul de muncă a sutelor de mii de oameni ce folosesc acest mijloc de transport.

ADVERTISEMENT

Întrebat despre problemele de la Metrorex și dacă Guvernul va acorda un ajutor financiar companiei, ministrul Sorin Grindeanu a declarat că preferă ca metroul să treacă în subordinea Primăriei Capitalei susținând că nu este de acord ca bugetul de stat să acopere găurile financiare ale acestei companii, susținând că nu este moral ca un cetățean din Moldova să subvenționeze prin impozitele sale transportul din Capitală.

„Eu sunt deschis să am o discuţie cu Primăria Generală a Bucureştiului, dacă îşi doresc acest lucru, astfel încât totuşi transportul în comun în Bucureşti să fie în gestiunea Municipiului Bucureşti. Dar de ce să plătească un moldovean pentru transport? Ştiu că supăr bucureştenii acum, dar nu e corect”, a precizat ministrul Grindeanu care a precizat că Metrorex a cerut nu mai puțin de 700 de milioane de lei de la Guvern, subliniind că așteaptă ca noul Consiliu de Administrație al companiei să vină cu un plan financiar care să nu mai depindă de subvențiile guvernamentale.

ADVERTISEMENT

Război politic pe marginea Metrorex

Trecerea Metrorex în subordinea Capitalei nu este o temă nouă, fiind cerută chiar de către primarul PSD al Bucureștiului, Gabriela Firea, în 2017, ultima oară când acest subiect a fost ridicat în spațiul public. Chiar dacă în teorie ideea a fost apreciată, susținând că este modelul occidental ce permite primăriilor orașelor să aibă un sistem de transport în comun integrat, toți factorii de decizie, de la parlamentari la miniștri și foști directori ai companiei au susținut că acest transfer nu se poate face în condițiile în care bugetul Capitalei este deja copleșit cu subvențiile pentru STB și Radet. Un alt motiv invocat a fost și nevoia susținerii proiectelor de investiție, construcția magistralei 5 aflată în lucru atunci, prin fonduri europene, proces de care ar fi capabil doar ministerul.

Cel puțin ultimul dintre argumente nu pare a se susține, în condițiile în care ministrul Sorin Grindeanu a anunțat luni că proiectul magistralei de metrou 4, Gara de Nord – Filaret, finanțată cu 300 de milioane de euro prin PNRR, ar putea fi înlocuit din cauza întârzierilor. Chiar și așa declarațiile ministrului cu privire la subvenționarea bucureștenilor de către românii din alte regiuni au atras chiar criticile actualului primar al Capitalei, care a subliniat că Bucureștiul produce un sfet din PIB-ul României.

ADVERTISEMENT

„Bucureștiul nu e ținut în spate de nimeni! Nici de Timișoara, nici de Iași, nici de alte orașe sau județe. Dimpotrivă, Bucureștiul e cel care contribuie la susținerea celorlalte regiuni ale țării, iar asta e firesc pentru dezvoltarea României. Cu 10% din populația țării, Bucureștiul produce aproximativ un sfert din PIB-ul României. Deci bucureștenii produc mult peste media națională, dar, cu toate astea, administrația locală din București nu primește atât cât ar trebui să primească pentru nevoile Capitalei”, a susținut Nicușor Dan, care a subliniat că PSD duce o campanie împotriva bucureștenilor.

Economistul Bogdan Glăvan susține și el că în condițiile în care Capitala contribuie cu 25% la bugetul țării nu putem vorbi de ideea că metroul din București este susținut de vasluieni, fiind de părere că ministerul nu are efectiv acești bani fiind mult mai preocupat de numirile noilor consilii de administrație. „Ministrul nu are bani, fiindcă este complet incompetent. Cherțăie. Confruntat cu nota de plată, ministrul dă din colț în colț. În loc să facă ceva util societății, cum ar fi să demisioneze și să ne lase în pace, ministrul a aprobat numirea pe 4 ani a conducerii companiilor din subordine. Asta era grija pesedeilor și a tuturor feseniștilor! Să se numească ei pe 4 ani la conducere. Să își numească ei clientela politică în sinecuri bine plătite din banii… bucureștenilor, în primul rând, dar și al moldovenilor”, a susținut, într-o postare pe pagina sa de Facebook, Bogdan Glăvan.

ADVERTISEMENT

Comentatorii politici sunt de părere că ministrul Grindeanu a făcut un simplu calcul politic în condițiile în care neplăcerile bucureștenilor de la metrou nu au reverberat într-o nemulțumire serioasă la adresa Guvernului.

„Cred că este pur și simplu o declarație pentru imagine, pentru că e o situație unde lumea nu a reacționat. E o declarație care dă bine pentru restul țării și nu pentru bucureșteni neapărat. Sună bine retorica asta pentru 90% dintre cetățenii țării care nu locuiesc în Capitală. Deci calculul e simplu. Iar la București oricum ideea este de a da vina pe Nicușor Dan, și nu e neapărat o problemă. Acest lucru e posibil atâta timp cât situația de la metrou rămâne un lucru banal, care nu pare a afecta serios pe multă lume și deocamdată nu se întâmplă nimic”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Alfred Bulai.

Pe de altă parte, fostul premier și ministru al transporturilor, Ludovic Orban, susține că ministrul Sorin Grindeanu prin aceste declarații se ascunde de responsabilitatea pe care o are față de cetățenii Capitalei, în condițiile în care Metrorex se află în subordinea sa, conducerea companiei a fost numită de către acesta și, nu în ultimul rând, cererile companiei pot fi legitime dată fiind creșterea costurilor la electricitate.

„Ministrul Grindeanu dă declarații pentru a arunca praf în ochii celor care beneficiază de transportul cu metroul. Calitatea serviciului furnizat de Metrorex a scăzut dramatic din cauza faptului că Guvernul nu a alocat sumele necesare pentru asigurarea onorării contractelor de mentenanță, motiv care a dus la reducerea numărului de garnituri aflate în circulație. Această deteriorare gravă a serviciului, vizibilă și prin aglomerația de la metrou, se datorează exclusiv ministrului Grindeanu și conducerii Metrorex, numită de acesta.

Ministerul Transporturilor nu a ținut cont de creșterile costurilor în exploatarea metroului și nu a asigurat resursele financiare ce trebuiau alocate de la bugetul de stat. Aceasta este cauza pentru ce se întâmplă acum la metrou. Indiferent dacă se află în administrarea primăriei sau a ministerului este un transport public ce beneficiază de subvenție, și deci este treaba Guvernului. În cazul în care această societate trece în administrarea municipalității, iar eu nu am nimic împotriva acestui lucru, acest transfer trebuie să includă și resursele necesare pentru asigurarea calității serviciilor de transport.

Nu este adevărat că de acest transport beneficiază doar bucureștenii. Sunt foarte mulți cetățeni români din alte localități care apelează la acest transport când vin în București. Mi se pare jalnică încercarea de a asmuți cetățenii din alte regiuni ale țării împotriva bucureștenilor”, a declarat, pentru FANATIK, Ludovic Orban.

Schimbările conducerilor Metrorex

Ministrul Sorin Grindeanu a dat vina pentru situația de la Metrorex pe faptul că aceasta a fost singura companie care nu a avut bugetul aprobat în 2021. Chiar dacă Metrorex a fost în atenția publică în special din cauza războiului dintre sindicate și ministrul Cătălin Drulă, și trebuie subliniat că sindicatele de la metrou nu au avut o poziție publică față de actualele probleme, trebuie subliniat că la începutul anului 2021, Corpul de Control al ministrului identifica multe dintre problemele financiare ale companiei. Potrivit raportului, compania de metrou își asigura doar 30% din venituri din încasări, iar pe fondul scăderii acestora, conducerea Metrorex a aprobat o creștere a salariilor cu 18% pentru angajați.

Schimbările din cadrul coaliției de guvernare au dus și ele la o sarabandă a numirilor în fruntea companiei. Dacă în martie 2021 Cătălin Drulă anunța numirea în fruntea Metrorex a economistului Ștefan Paraschiv, fostul președinte al CA Romaero Băneasa, care a încercat să anuleze în instanță majorarea salarială de 18%, după ieșirea de la guvernare a USR, în fruntea Metrorex a fost numit Laurențiu Trușcă, specializat în comerțul cu carburanți, în noiembrie 2021, în timpul mandatului interimar al lui Dan Vîlceanu. În luna ianuarie, la conducerea companiei a revenit Mariana Miclăuș, cu o experiență de 30 de ani în cadrul companiei și care a avut o relație bună cu sindicatele.

Subvențiile pe care Metrorex le primește de la bugetul de stat au fost estimate în 2020 la peste 800 de milioane de lei, iar în bugetul din 2021 fusese diminuată la 600 de milioane de lei în momentul în care Cătălin Drulă critica majorările salariale acordate la începutul anului. În bugetul pentru anul 2022, cheltuielile companiei sunt cu circa 400 de milioane de lei peste veniturile de 2,3 miliarde de lei, venituri în care sunt incluse și subvenții de circa 700 de milioane de lei. Așa cum notează cei de la Club Feroviar, de la începutul acestui an Metrorex a fost afectată și de costul ridicat al energiei electrice, având probleme serioase în a atrage potențiali furnizori la licitațiile publice organizate de către companie.

Problemele legate de situația financiară a Metrorex s-ar putea lămuri în prima parte a lunii august, atunci când premierul Nicolae Ciucă a anunțat că ar urma să aibă loc rectificarea bugetară prin care ar putea fi asigurate sumele pentru stingerea datoriei către Alstom.

Între timp, specialiștii din domeniu consideră că această creștere a datoriilor Metrorex arată necesitatea unei autorități care să prevină astfel de situații prin măsuri de tipul auditării costurilor. Într-un răspuns pentru FANATIK Asociația Metrou Ușor a subliniat că sunt multe aspecte ce pot fi îmbunătățite și fără schimbarea „proprietarului” metroului. Una dintre cele mai simple este comunicarea interinstituțională deficitară.

„Spre exemplu, Metrorex nu pare să informeze ADITPBI în timp util despre greve sau situații de avarii. Nu observăm o colaborare strânsă și rapidă între Metrorex și transportul public de suprafață care ar trebui să preia fluxul crescut de călători prin suplimentarea numărului de vehicule sau introducerea de linii temporare.

Aceste discuții politicianiste ignora total problemele reale: faptul ca metroul din București nu este integrat corespunzător la nivel local, în A.D.I.T.P.B.I., Metrorex fiind practic o instituție de tip stat-în-stat, care nu se supune unei strategii unitare de mobilitate la nivel de oraș. Un exemplu elocvent este necoordonarea dintre Metrorex și PMB pentru construcția Magistralei 5, ambele entități având proiecte europene în stare avansată a documentației pentru aceeași arteră: Primăria a modernizat deja linia de tramvai dintre Piața Iancului și Park & Ride Pantelimon, urmând să modernizeze și linia de tramvai dintre Str. Traian și Piața Iancului, ca parte a proiectului european de achiziție a celor 100 de tramvaie noi. Un alt exemplu relevant este neimplicarea primăriei la momentul oportun pentru realizarea unui pasaj subteran la Răzoare, în timpul proiectării și lucrărilor pentru stația M5 Academia Militară.

Aceste exemple, cu o cuantificare financiară însemnată, pun în evidență nevoia unei abordări unitare a transportului public în București, în care să primeze în final calitatea serviciului oferit în defavoarea abordării simpliste „central versus local”, a transmis Asociația Metrou Ușor.

ADVERTISEMENT