Ministrul justiției, Cătălin Predoiu, rol decisiv în cea mai aberantă decizie a CSM. „E clar, vor controlul absolut al instituției”

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este o instituție cheie a sistemului judiciar, controlând numirile judecătorilor la marile instanțe, pensionarea acestora, numirile în fruntea instituțiilor de control dar și rapoartele de activitate a acestora.

Cătălin Predoiu, votul decisiv în ultima decizie a CSM

La fiecare șase ani au loc alegeri prin care judecătorii și procurorii din țară stabilesc cine sunt cei 9 judecători și 5 procurori care, alături de cei doi reprezentanți ai societății civile și cei trei membri de drept (procurorul general, președintele Curții Supreme și ministrul justiției), vor forma noua componență a CSM. Alegerile s-au desfășurat la finalul lunii iunie, iar printre judecătorii aleși au fost și două nume, Ramona Grațiela Milu și Mihai Ghica, magistrați considerați a fi în tabăra reformatoare din sistemul judiciar, luând parte la protestele din 2018 față de modificările impuse la acea dată de guvernarea PSD.

Față de cei doi judecători, dar și față de alți doi procurori aleși, au fost formulate o serie de contestații de către candidații clasați pe locurile 2 și 3, iar plenul CSM întrunit marți seară a reușit performanța de a admite contestațiile formulate în cazul judecătorilor și să le respingă în cazul procurorilor, asta deși au fost invocate aceleași motive.

Legea privind alegerea noilor membri ai CSM, art. 16 din legea 317/2004, spune că sunt aleși candidații „care au obținut numărul cel mai mare de voturi la nivel național”, contestatarii au invocat art.8 al aceleiași legi care prevede organizarea unui tur doi în cazul „în care niciunul dintre candidați nu obține majoritate de voturi”. Deși textul de lege nu vorbește despre nicio majoritate absolută, sau de un tur doi între candidații clasați pe locurile 3 și 4, iar un astfel de precedent nu există, acestea sunt exact motivele invocate de către contestatari și care au fost considerate valide de către majoritatea plenului CSM.

Digi24.ro

Clasa de mijloc a dispărut complet: O țară care avea cândva economia cu cea mai rapidă creștere din lume este acum în colaps

În cadrul ședinței plenului CSM, ministrul justiției Cătălin Predoiu a susținut că textul de lege este neclar, dar a promis că votul său va fi unul „neutru”. „Doar voi vota, nu voi interpreta legea. Indiferent de votul nostru de astăzi, problema se va dezlega de Înalta Curte”, a spus ministrul justiției.

Cu toate acestea, potrivit unor surse judiciare, votul din plenul CSM a fost de 10 la 9 în favoarea admiterii contestațiilor, cu votul decisiv venind chiar din partea ministrului Cătălin Predoiu. De altfel, potrivit acelorași surse, ministrul Predoiu a fost chemat special de acasă pentru a participa la ședința Plenului și să asigure astfel majoritatea coaliției antireformiste formate în jurul judecătoarei Lia Savonea.

Este al doilea episod de acest fel al ministrului Predoiu, în luna ianuarie acesta a participat la ședința Secției pentru procurori asigurând cvorumul necesar pentru deciziile prin care, în premieră și împotriva textului legii, nu s-au mai organizat alegeri pentru conducerea CSM, iar Bogdan Mateescu a rămas președinte interimar.

Acest ultim episod vine în contextul în care din cei 9 judecători aleși, doar cei doi contestați fac parte din tabăra reformatoare. „Majoritatea din CSM vrea să-și apere poziția de putere. Nu-și permit să piardă controlul instituției. Mai mult, par că vor să aibă un control 100%. Este incredibil ce se întâmplă în acest CSM și nici ce vor să facă dacă vor să aibă un control absolut asupra viitorului Consiliu”, au declarat, pentru FANATIK, surse judiciare.

Digisport.ro

Alex Pițurcă, filmat în parc cu o tânără! Cristina Ich a reacționat imediat și a făcut anunțul

De altfel, într-un comunicat de presă transmis de cei opt membri CSM care au votat împotriva celor două contestații, și în care explică neregulile și modul în care s-a votat în plen, aceștia își exprimă îngrijorarea că viitorul Consiliu ar putea funcționa și în lipsa celor doi membri aleși, în condițiile în care cvorumul poate fi asigurat iar cazul acestora va ajunge la Înalta Curte.

O aplicare arbitrară a legii

Judecătoarea Ramona Grațiela Milu a susținut că prin contestarea rezultatelor deja obținute s-ar urmări o reinterpretare a regulamentului într-un moment post-electoral, echivalând cu o autentică modificare a legilor de concurs.

Asociația procurorilor AMASP susține că prin decizia plenului CSM de a valida contestațiile venite la adresa alegerilor celor doi judecători considerați reformiști, dar respinse în cazul procurorilor care au invocat aceleași motive ne aflăm în fața unui comportament de aplicare arbitrară a legii.

„Hotărârea de ieri a Plenului nu face decât să confirme caracterul inexplicabil al deciziilor Consiliului Superior al Magistraturii din ultimul an, prin care au fost create noi instituții, noi funcții, precum cea de președinte interimar, adăugând nepermis la lege din postura celor care trebuiau să gireze întreg sistemul judiciar.

Hotărârea de ieri este ilustrativă pentru modul în care se poate face justiție cu dublă măsură, admițând și respingând, în același timp, raportat la aceleași principii, contestații ale unor magistrați care invocă aceleași texte de lege”, se arată într-un comunicat de presă al AMASP.

Co-președintele Asociației Inițiativa pentru Justiție, procurorul Bogdan Pîrlog, a declarat într-un interviu pentru PressHub că prin votul de marți majoritatea formată în jurul Liei Savonea încearcă să determine componența viitorului CSM asemenea unui sistem feudal.

„Putem spune că o majoritate din actualul CSM a influențat decisiv componenta viitorului CSM. Discutam mai demult de riscurile instituirii unui sistem de succesiune similar perioadei feudale. De asta ne temeam, exact asta s-a întâmplat. O bătălie purtată om cu om. Practic, s-a votat după persoană, nu după principii juridice. Liderul informal vizibil al CSM este Lia Savonea”, a susținut procurorul Bogdan Pîrlog.

Și judecătorul Cristi Danileț, exclus pentru a treia oară din magistratură de către CSM, după o decizie luată cu majoritate marți, este de părere că acest ultim episod arată arată că în această instituție a ajuns să conteze doar voința celor care se află la conducere.

„Nu au vreo importanță regulile obiective ale legii, ci contează doar voința subiectivă a celor care o aplică. Un astfel de argument scris negru pe alb într-o hotărâre judecătorească înseamnă recunoașterea unui abuz. Mărturisesc că in toată cariera mea am văzut așa ceva numai la Parlament în cazul avizelor de arestare a unor colegi de-ai lor: unora le-a dat, altora le-a respins avizul, cu singurul argument că așa s-a decis prin vot. Dar niciodată nu am văzut așa ceva în vreo hotărâre dată de o instituție juridică”, a explicat Cristi Danileț.