Români sub bombardamentele rusești. Câți conaționali trăiesc în Ucraina și ce problemă nerezolvată au minoritățile

În aceste zile, în armata ucraineană luptă și membri ai minorităților naționale din țara vecină, printre ei  aflându-se persoane care, la precedentul recensământ, s-au declarat fie români, fie moldoveni.

Românii din Ucraina locuiesc în trei regiuni

Ultimul recensământ al populației din Ucraina a fost realizat cu mai bine de 20 de ani în urmă, în 2001, o nouă recenzare fiind amânată în mod repetat din cauza costurilor. Datele de atunci, care se refereau inclusiv la Crimeea și regiunile Donețk și Lugansk, indicau că cea mai mare parte a populației de 48.200.000 de oameni era alcătuită de ucraineni – 77,5%, urmați de ruși – 17,2%, români/ moldoveni – 1,1%, bieloruși – 0,6%, tătari – 0,5%, bulgari – 0,4%, unguri – 0,3%, polonezi – 0,3% ș.a.

Una dintre chestiunile care înveninat relațiile României cu Ucraina este faptul că autoritățile de la Kiev au înregistrat separat pe cei care s-au declarat români de cei care s-au declarat moldoveni astfel că în 2001 au fost recenzați 151.000 de români și 258.000 de moldoveni.

Potrivit datelor ambasadei de la Kiev a României, sunt trei regiuni în Ucraina cu o prezență consistentă a minorității române. În regiunea Cernăuți (Bucovina de Nord) sunt circa 181.000 de românofoni. În Transcarpatia, o regiune aflat la nord de Maramureș, trăiesc alți 32.000 de români.

Digi24.ro

Un cuplu care a cumpărat un conac vechi de 400 de ani a descoperit sub podeaua din bucătărie o comoară

În regiunea Odessa, care cuprinde zona dintre Nistru și Bug, precum și Basarabia de sud  sunt alți 124.000 de români. Însă comunități românofone există și în zone mai îndepărtate de granițele României sau Moldovei, precum în Koprivnițki, Mikolaiv și Herson, orașe unde se duc lupte grele în aceste zile sau care au fost deja ocupate de armata rusă.

Românii sunt majoritari chiar în ținutul Herța din Bucovina istorică și în zona orașului Reni, aflat  pe celălalt mal al Dunării față de Isaccea, care a devenit o poartă de intrare a refugiaților ucraineni. Deși etnicii români alcătuiesc 1,1% din populație, doar jumătate dintre ei au declarat româna sau moldoveneasca drept limbă maternă, o parte dintre ei, mai ales dincolo de Nistru, utilizând rusa sau ucraineana.

Paradoxul lingvistic al Ucrainei

De altfel, acesta este unul dintre paradoxurile moștenirii sovietice a Ucrainei, unde sunt frecvente situațiile în care identitatea națională a unei persoane diferă de identitatea lingvistică. Deși rușii reprezentau 17,2% din populația Ucrainei în 2001, limba rusă a fost declarată ca limbă maternă de către 29,5% dintre cetățenii ucraineni. În schimb, 10% din populație s-a declarat de etnie ucraineană, dar a menționat rusa ca limbă maternă. Acest lucru este posibil întrucât ucraineana a fost socotită multă vreme o limbă a țăranilor, spre deosebire de rusa favorizată de elitele din Ucraina.

Ponderea rușilor și a rusofonilor în populația Ucrainei a scăzut după ce Rusia a anexat Crimeea, iar Donețk și Lugansk și-au declarat independența,  toate fiind regiuni în care rușii sunt majoritari. Chiar și așa, rusa este folosită pe scară largă în Ucraina, mai ales în zonele de sud-est. Potrivit unui sondaj realizat în 2015 în Ucraina, dar fără cele trei regiuni menționate mai sus, procentajul celor care utilizau ucraineana și rusa la locul de muncă era același, de 37%, în timp ce alți 22% comunicau bilingv.

Digisport.ro

FOTO Au apărut primele imagini: Ion Țiriac a primit ”bijuteria” după 5 ani! ”Nu întrebați cât costă, că e obscen”

Puterea instalată la Kiev în 2014, după alungarea președintelui Viktor Ianukovici, a încercat să compenseze „lipsa de prestigiu” a limbii ucrainene în raport cu rusa, impunând limitarea utilizării altor limbi decât cea de stat în administrație, educație ș.a.m.d. Celelalte minorități, printre care și românii, au fost victimele colaterale ale războiului lingvistic din Ucraina dintre ucraineană și rusă, întrucât le-a fost restricționat accesul la limba maternă.

Problema nerezolvată a minorităților

Potrivit unei  analize publicate de către jurnalistul și scriitorul Dan Alexe în Europa Liberă Moldova, noua lege a educației din Ucraina a tensionat relațiile Kievului inclusiv cu state care îi sunt apropiate, precum România și Polonia. Ungaria a avut o poziție și mai dură, mai ales că etnicii maghiari sunt majoritari în mai multe localități din Transcarpatia, iar autoritățile locale de acolo au trebuit  să îndepărteze inscripțiile bilingve. Încălcarea drepturilor minorităților a fost reclamată inclusiv de oficiali europeni.

Dincolo de simpatia și sprijinul pentru Ucraina, România este nemulțumită de modul în care sunt tratați românii din țara vecină. „Probleme cu care se confruntă minoritatea română din Ucraina: accesul la învăţământul în limba maternă, utilizarea oficială a limbii române în administraţie şi în justiţie, finanţarea activităţilor asociaţiilor minorităţii române, media în limba română, păstrarea identităţii religioase, reprezentarea la nivelul administraţiei, lipsa reprezentării parlamentare, retrocedarea proprietăţilor care au aparţinut comunităţii româneşti etc.”, se spune chiar pe site-ul ambasadei române la Kiev.

Pe de altă parte, românii din Ucraina sunt implicați în luptele de apărare împotriva armatei ruse. Un exemplu este cel al pilotului Ștefan Ciobanu care a murit în urmă cu câteva zile în luptele aeriene din zona orașului Koprivnițki. În curând, este posibil ca și civilii de origine română să fie din ce în ce mai afectați de război. Trupele rusești care au atacat Ucraina plecând din Crimeea au ocupat Herson și își continuă înaintarea spre vest. Astfel, este pusă în pericol Odessa și apoi Basarabia de Sud a cărei ocupare le-ar da rușilor controlul asupra gurilor Dunării. De asemenea, avansarea către vest ar face posibilă și joncțiunea cu trupele din Transnistria.