Mircea Geoană, discurs impresionant la aniversarea Micii Uniri: “Să ne purtăm cu românii cu aceeaşi generozitate arătată refugiaţilor ucraineni. Mulţi sunt un fel de refugiaţi ai istoriei”

Mica Unire a românilor a fost sărbătorită în majoritatea marilor capitale ale Europei, un moment special desfăşurându-se la Bruxelles, unde Asociaţia Proiectul România 2030 a organizat o dezbatere dedicată celebrării Unirii Principatelor Române.

Mircea Geoană, impresionat de reformele lui Cuza

Evenimentul din capitala Belgiei s-a bucurat de prezenţa secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană, precum şi a prof. dr. Ștefan Constantinescu, președintele Federațiilor Europene a Academiilor de Medicină.

În cadrul discursului său, Mircea Geoană a subliniat importanţa momentului de acum 164 de ani, care a stat la baza “bulgărelui de zăpadă ce a condus la crearea României Mari in 1 decembrie 1918”.

Evocând imaginea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, fostul ministru de externe al României, Geoană a precizat că acesta nu doar că a contribuit decisiv la unire, dar a şi transformat radical ţara aşezându-o pe drumul spre modernitate.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

“Principele Cuza rămâne în istorie ca efigie a unui vis, a unei rugăciuni primite, a gândului înaripat de voință și a voinței transformată în faptă. Dar Cuza nu doar a unit, ci a și transformat țara. A introdus reguli clare de rânduire a statului. A fost arhitectul primului mare salt istoric din istoria modernă a României. Educația de toate gradele, ocrotirea sănătății, armata și ordinea internă, economia agrară, sistemul fiscal, transporturile, cultura, justiția – toate au fost organizate de el și reorganizate”, a spus Mircea Geoană, în cadrul evenimentului din 24 ianuarie.

“De la el ne-a rămas expresia ‘ocaua lui Cuza’, o reamintire a nevoii perene de a lupta pentru reguli egale pentru toți si împotriva cancerului pe care corupția o reprezintă pentru prosperitatea și sănătatea morală a fiecărei națiuni”, a adăugat diplomatul român.

Făcând un arc peste timp, Geoană s-a referit şi la România şi românismul din zilele noastre, subliniind că mulţi compatrioţi sunt siliţi să trăiască rupţi de trupul patriei mamă şi, mai mult, în zone de conflict.

“Unii trăiesc în teritorii pe care războaiele și pacea le-au decupat din corpul țării. Minorități românești istorice trăiesc în Serbia și Ucraina și cară cu ele, de decenii, povara unei grele nefericiri.

Digisport.ro

A anunțat că divorțează la două ore după ce soția lui a născut, s-a logodit iar și după câteva zile a apărut cu altă femeie

Republica Moldova e o țară plină de români. Istoria a mutat-o cu totul din matca ei, i-a falsificat certificatul de naștere și de identitate, iar astăzi e un stat independent care își poate decide singur soarta. Chiar dacă unii încă încearcă sa perpetueze minciuna sovietică că românii ș moldovenii nu ar fi o unică parte a aceleiași națiuni”, a mai spus Geoană.

El este îngrijorat numărul mare de români care trăiesc în diaspora, aproximativ cinci milioane, considerând că este de datoria autorităţilor să găsească soluţii împotriva depopulării, dar mai ales al dezrădăcinării acestora de corpul și inima națiunii române.

“Pentru că nu geografia sau pașaportul definesc adevărata apartenență națională, ci limba, cultura si credința. Aceasta este adevărata provocare căreia trebuie sa îi găsim un răspuns împreună. Investind masiv în școli de limbă română, în școli de duminică, în lectorate și catedre de limbă română, prin crearea unei adevărate rețele de cultură și civilizație română, în toate comunitățile românești. Prin efortul conjugat al statului, al sectorului privat și al mediului civic, al celui academic și artistic și, mai ales, al bisericilor românești.

Exemplul dat de duhovnicul meu, părintele Ciprian Grădinaru, cu școală româneasca Sfântul Siluan, se regăsește în multe alte colțuri ale Europei și ale Americii de Nord. Ele trebuie încurajate, sprijinite și date ca exemplu al unui efort al întregii națiuni pentru păstrarea vie a inimii și sufletului țării noastre”, consideră Geoană.

Într-o concluzie a discursului său, secretarul general adjunct al NATO a subliniat îndemnul de anu lăsa politica să ne dezbine şi “să ne purtăm cu românii noştri cu aceeași generozitate și aceeași frăție pe care le-am arătat refugiaților ucraineni. Căci și românii au fost și încă sunt, mulți dintre ei, un fel de refugiați ai istoriei”.

Cheia redevenirii unei mari naţiuni, consideră el, constă în respectul reciproc, în a ne mândri unii cu alţii, în a ne pune mintea şi energiile în folosul binelui comun, în a fi fericiţi că gândim şi vorbim româneşte.