Mircea Geoană schițează un nou proiect național pentru România, cu cinci obiective strategice: „Trebuie să fim kilometrul zero al schimbărilor. A venit clipa să renaștem”

Într-un discurs susținut la a 13-a ediție a Conferinței Internaționale „Viitorul Europei”, Mircea Geoană a afirmat că România are nevoie de un nou proiect național după atingerea celui precedent, anume integrarea euro-atlantică. În condițiile mutării către Est a centrului de greutate al Europei, țara noastră ar avea o șansă istorică să recupereze complet decalajele de dezvoltare față de țările din Europa occcidentală.

O reașezare a sferelor de influență în lume

În discursul său, Geoană a susținut că războiul din Ucraina a pus în cu totul alți termeni viitorul Europei, iar asta nu înseamnă doar stoparea expansionismului rusesc. „Lumea se reconfigurează, sferele de influență se reașează, statele care promovează autoritarismul se aliază, iar China pare că amenință tot mai mult liniștea rațională a planetei. Conflictul din Ucraina ne-a ajutat să tragem multe concluzii. Am văzut cu toții că liniștea lumea lumii se poate spulbera într-o după-amiază. Am văzut că resursele nu au poliță de asigurare. Că materiile prime fac politică. Am văzut că migrația economică și globalizarea au câte două tăișuri”, a spus Mircea Geoană.

Europa rămâne încă divizată între Vestul prosper și Estul mai sărac, integrarea europeană nereușind decât parțial să reducă aceste clivaje. În consecință, vechiul continent trebuie să găsească o nouă paradigmă care să-i asigure dezvoltarea în continuare, în pofida inflației, costurile generate de renunțarea la gazele rusești și de atitudinea mai prudentă strategic față de China. Tendința de globalizare s-a inversat, iar economia mondială se confruntă cu o fragmentare și relocalizare în creștere.

„Unde e locul României în acest viitor? În Centrul acestuia. Trebuie să fim kilometrul zero al schimbărilor, borna de la care se măsoară fiecare pas”, crede fostul ministru de Externe.

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

„Paradoxul românesc”, o piedică în calea modernizării

Deși face o afirmație foarte optimistă, Mircea Geoană crede că atingerea acestei ținte trebuie să se realizeze în pofida „paradoxului românesc” din ultimele decenii. „România parcurge cea mai bună perioadă din întreaga noastră istorie. Avem azi un PIB mai mare de patru ori decât în 1989. Și, totuși, asistăm la un cataclism demografic, cu o populație la nivelul anilor ’60. Pe o suprafață cât a Marii Britanii, vom ajunge să fim țara cu cea mai mică densitate a populației din Europa. Agregat, economia crește, însă inegalitățile de dezvoltare între regiuni și categoriile sociale sunt mai mari decât înaintea aderării. România are a doua cea mai rapidă creștere economică din Europa, dar aceasta nu s-a tradus în reducerea sărăciei”, a sintetizat Geoană acest paradox.

Tinerii continuă să emigreze, iar elita intelectuală merge în alte țări pentru a se împlini profesional. Chiar dacă românii sunt mulțumiți că nu țara noastră nu este punct de destinație pentru fluxurile migraționiste, pe termen lung acest lucru ar putea avea impact asupra atragerii și păstrării de forță de muncă. În paralel, se amplifică frustrarea românilor față de diferența uriașă dintre potențialul aceste națiuni și transpunerea lui în realitate.

„Această nouă ordine politică și economică europeană și mondială în plină transformare va avea învingători și învinși. Iar până nu vom găsi un răspuns onest, integrat și credibil cauzelor mai profunde ale acestui paradox românesc, vom continua să creștem, fără însă să ne dezvoltam. Vom continua să clamăm faptul că suntem a 7-a țară în UE, însă vom evita, jenați și jenant, să recunoaștem că înotăm la coada ierarhiilor europene și internaționale. Vom continua să ne irosim potențialul și să ratăm cel mai bun moment al istoriei naționale. Nu ne vom face datoria față de generația copiilor noștri căreia i-am promis că devenim o parte a Occidentului dezvoltat și vom privi cum eșuăm ca periferie a acestuia”, avertizează Mircea Geoană.

Acesta crede că, de la aderarea la Uniuna Europeană, regulile stabilite la Bruxelles au ținut loc de proiect de țară pentru România, în lipsa unei contra-propuneri coerente pe care politicienii români să o facă Europei, ceea ce a generat frustrări și sentimentul de „cetățeni de mâna a doua” a Europei. Pe termen lung, situația ar putea oferi susținere electorală mișcărilor politice radicale, însă Geoană crede că aceleași frustrări și temeri de necunoscut ar putea genera „un radicalism pozitiv și sănătos”, care să ofere susținere pentru Noul Proiect Național.

Digisport.ro

VIDEO Surpriză! Gheorghe Hagi nici nu vrea să audă: ce a spus despre ”bijuteria” de 76.000.000€ de la Constanța

„Esența Ideii Naționale este neschimbată de la punerea temeliilor statului român modern: evadarea de la periferia Europei și construcția unei Românii care își pune potențialul în valoare, se auto depășește și recuperează decalajul istoric, care ne separă de familia națiunilor dezvoltate, prospere, puternice și influente ale Europei. Un Nou Proiect National ambițios, credibil și sustenabil în timp trebuie să-și propună câteva obiective strategice, asumate politic și în societate și urmărite apoi dincolo de ciclurile politice”,  a afirmat Geoană în intervenția sa.

Geoană propune cinci obiective strategice pentru România

El propune cinci asemenea obiective strategice, primul fiind valorificarea deplină a relevanței și locației strategice. Războiul ruso-ucrainean a determinat decuplarea Rusiei de la Occident, consolidarea flancului estic al NATO prin intrarea în Alianța Nord-Atlantică a Finlandei și Suediei și oferirea unor perspective clare de integrarea în UE pentru Ucraina și Moldova. Toate acestea vor duce la mutarea centrului de greutate strategic al Europei.

„Zona de est și cea de nord a României, flancul estic românesc, capătă valențe noi, putând deveni la fel de atractive pentru investiții și dinamice economic ca regiunile din Vestul țării. Privind retrospectiv, abandonarea Coridorului IX transeuropean, legând sudul Europei de Scandinavia si Europa, cu ramificații către Odessa, Chișinău și Kiev a reprezentat o greșeală strategică de proporții. România ar fi beneficiat de cel mai lung parcurs (550 km), iar relansarea acestuia trebuie asumată politic în UE și cu aliații transatlantici. Similar, coridorul VII – Dunărea, lăsat în nelucrare de la începuturile sale. În contextul ucrainian, legătura Marea Neagră – Dunăre redevine o prioritate strategică, cu implicații directe și pentru Canalul Dunăre – Marea Neagră. În aceasta nouă hartă politică și strategică a Europei, pentru prima oară în istorie, Romania nu va mai reprezenta frontiera de răsărit a Occidentului, devenind parte a “miezului” și nu a periferiei Europei”, a argumentat secretarul general adjunct al NATO.

Al doilea obiectiv strategic este regândirea si transformarea rolului și capacitații Statului de a-și exercita funcțiunile esențiale. În momentul de față, statul român este unul supradimensionat, hiper-politizat, rigid și cu o o eficiență limitată.

„Dacă vom rămâne la performanța de astăzi, ne condamnăm, folosind o analogie militară, să continuăm să luptăm cu echipamente sovietice, în timp ce competitorii noștri folosesc echipamente de ultimă generație de tip NATO. Nu există nici un motiv ca România să nu-și propună să digitalizeze 100% administrația și serviciile publice sau să folosească datele și Inteligența artificială și Datele pentru informarea deciziilor de politici publice. Beneficiile de eficacitate și transparența decizională ar crește exponențial”, crede Geoană.

În al treilea rând, Mircea Geoană propune un nou model economic și un contract social împrospătat, cu inovarea ca principal motor al dezvoltării: „Reinventând rolul statului, diversificând economia, susținând firmele care inovează, produc si exportă, atacând frontal inegalitățile și blocajele din societate, investind masiv în oameni, modernizând în modul în care livrăm servicii publice, modul în care atragem investițiile străine și tratăm cercetarea-dezvoltarea-inovarea, în care ne educăm copii și în care ne tratăm bolnavii.”

Trei modalități de repopulare a României

Al patrulea obiectiv strategic este stoparea declinului demografic al României, pe trei dimensiuni: stimularea natalității, readucerea în țară măcar a unei părți a diasporei românești, precum și importul selectiv al forței de muncă. Astfel, revenirea în țară a unui milion de oameni ar conduce la o creștere a economiei cu un ritm de cel puțin 6% pe an, antrenând, prin taxe si consum, o creștere a PIB de cel puțin 15 miliarde de euro pe an.

În fine, Geoană propune reclădirea reputației României în ochii propriilor cetățeni și ai lumii. „Deși pare un factor intangibil, proasta reputație și lipsa de încredere în propria țară au un impact direct în tot ceea ce facem: ce salarii avem acasă și în străinătate, cum suntem tratați în țări străine, câți bani reușim să atragem pentru afacerea noastră sau pentru un start-up romanesc, câți romani și românce aleg să părăsească țara, câți turiști ne vizitează. Daca ar exista o statistică, m-aș încumeta să spun că proasta reputație costă România mai mult decât toată risipa și ineficiența la un loc. Pentru a fi credibil în exterior, brandul de țară trebuie sa fie mai întâi credibil pentru proprii cetățeni”, a afirmat Mircea Geoană.

Atingerea acestor obiective ar duce la o transformare istorică a României într-o națiune modernă, prosperă și puternică. „Mulți vor spune că nu are rost să mai încercam, ca nu mai avem cu cine și cu ce și că mai bine ne vedem de viață. Si când mă domină resemnarea îmi amintesc de veșnic actualul istoric Neagu Djuvara și de viziunea lui asupra civilizațiilor. Spunea undeva că “popoarele lipsite o vreme de vitalitate istorică, au puterea de a renaște cu o forță uimitoare”. Poate că a venit clipa să renaștem”, a conchis Mircea Geoană.