Mircea Lucescu răspunde atacurilor din presa turcă: „S-au calificat la EURO 2020 cu opt jucători promovați de mine!” EXCLUSIV

INTERVIU EXCLUSIV
Silviu Ghering   
în Mircea Lucescu
19/11/2019, 00:17
Mircea Lucescu răspunde atacurilor din presa turcă: „S-au calificat la EURO 2020 cu opt jucători promovați de mine!” EXCLUSIV INTERVIU EXCLUSIV
Mircea Lucescu răspunde atacurilor din presa turcă: „S-au calificat la EURO 2020 cu opt jucători promovați de mine!” Sursa foto: gsp.ro

O parte a presei din Turcia l-a atacat pe Mircea Lucescu, fost selecționer al echipei naționale a „semilunii” între august 2017 și februarie 2019, în euforia calificării la EURO 2020 după victoria cu 2-0 în Andora. I s-a reproșat parcursul slab din Liga Națiunilor, comparativ cu campania încununată cu succes în preliminariile europene a succesorului Senol Gunes. FANATIK l-a contactat pe Mircea Lucescu și acesta a demontat, într-un interviu în exclusivitate, acuzațiile pe care i le-a adus presa „otomană”.


Mircea Lucescu răspunde atacurilor din presa turcă: „S-au calificat la EURO 2020 cu opt jucători promovați de mine!”

Ce spuneți, domnule Lucescu, de atacul din presa turcă la adresa dumneavoastră?
– O tâmpenie. Mâine apare în alte ziare cu totul și cu totul altceva. Așa este în presa din toată lumea, o parte te iubește, alta te distruge. Când eu am luat Turcia, au venit cinci inși la mine, președintele federației și… eu am renunțat la o echipă de club pentru niște prietenii… a venit vicepreședintele de la Galatasaray, cu care am lucrat în perioada 2000-2002, a venit Yildirim Demirören, președintele federației, cu care am lucrat la Beșiktaș, vicepreședintele federației… Lucrurile erau foarte clare, încercăm calificarea la campionatul mondial din Rusia, deși nu prea mai aveau șanse… Mi-au spus „După asta, orice-ar fi, să faci ce știi tu mai bine, să reconstruiești echipa”. Asta a fost discuția pe care am avut-o cu ei.

Asta când era?
– Era cu două săptămâni înainte de meciul cu Ucraina (n.red. – 2-0 pentru Ucraina pe 2 septembrie 2017), erau pe locul trei, șanse mici… Am folosit jucătorii cu experiență, m-am dus la Barcelona, am vorbit cu Arda (n.red. –Turan), care nu prea juca la Barcelona, l-am convins să se întoarcă la națională, apoi am plecat prin Germania, prin Italia, ca să fac o echipă care să încerce calificarea. Nu puteam să fac o echipă de calificare cu copii, trebuia să încerc calificarea cu o echipă cu experiență, cu cei care mai jucaseră împreună, chiar dacă nu obținuseră cine știe ce rezultate. Din păcate s-au întâmplat în Ucraina cele două goluri care n-au fost valabile, ofsaid la primul, mingea luată din out la al doilea, i-am arătat arbitrului pe telefon că televiziunea ucraineană arăta că golurile n-au fost valabile… Noi acolo am avut o problemă mare, că arbitrul era spaniol, iar pe banca Ucrainei erau patru spanioli. Eu am protestat, dar am plecat apoi de-acolo, nu s-a întâmplat nimica… Am jucat meciul cu Croația și am bătut cu 1-0, deci aveam iarăși șanse mari de calificare. Cu trei zile înainte de meciul cu Islanda pe mine mă anunță că sunt suspendat și că n-am voie să fiu lângă echipă, nici înainte de meci, nici la pauză…

„Am riscat rezultatele ca să construiesc o nouă echipă”

După povestea cu Ucraina, nu?
– Da, arbitrul ar fi spus că mi-a dat cartonaș roșu, o minciună clară, că dacă îmi dădea un cartonaș te anunța imediat, trebuia să plec atunci… Pierzând calificarea, Islanda ne-a bătut cu 3-0 la Eskișehir, m jucat ultima etapă, 2-2 cu Finlanda după ce am condus de două ori, cu o echipă mai tânără, i-am lăsat pe cei mai în vârstă afară… Turcia era echipa cea mai bătrână din Europa, medie de peste 31 de ani… în toate statisticile date de FIFA… Lucruri pe care eu le-am spus în toate interviurile pe care le-am dat, la întâlnirile cu toți antrenorii, toți mi-au spus „Domne, aveți grijă că Turcia e pe ultimul loc în Europa ca medie de vârstă a campionatului, pe ultimul loc în Europa ca jucători tineri promovați din propriile pepiniere în primele echipe”. Era momentul să se schimbe complet selecția, asta mi s-a cerut, să schimb și să încerc să găsesc, să văd unde sunt jucătorii tineri. Problema cea mai mare era că echipele importante din Istanbul, în bătălia lor pentru imagine, foloseau numai jucători străini, jucători autohtoni tineri niciunul. M-am apucat de treabă, am făcut niște selecții de jucători din diviziile a doua și a treia, unde puteam găsi ceva jucători tineri, pentru că în Divizia A o singură echipă mai folosea jucători tineri, dar și ăia foarte subțiri, Trabzonspor. Și așa am început reconstrucția echipei. Am jucat un meci amical cu Muntenegru, 2-2 după ce am condus cu 2-0, am bătut Irlanda, în primăvara lui 2018 am făcut trei meciuri, am bătut 2-1 pe Iran, am făcut 2-2 cu Tunisia și 0-0 la Moscova.

Toate numai cu jucători tineri?
– Da, am riscat rezultatele ca să construiesc o nouă echipă. Din păcate, în toamnă ne-am trezit în grupa din Liga Națiunilor cu două echipe care au făcut un campionat mondial excelent: Rusia, care a ieșit la penalty-uri cu Croația, și Suedia, care a ieșit la penalty-uri cu Anglia. Care n-au schimbat nici jucătorii, nici echipele, nici antrenorii și au avut astfel un mare avantaj față de Turcia. E adevărat că am bătut 3-2 în Suedia, dar am pierdut acasă cu 0-1, penalty acordat de arbitrul ăsta român… Kovacs… După care am jucat ultimul meci, un amical cu Ucraina, 0-0, ei cu o echipă foarte tânără, șapte, opt jucători de la Șahtar Donețk, dar și Turcia cu o echipă și mai tânără… Am riscat niște rezultate, dar am construit o echipă tânără.

„În 2002 Senol Gunes era la echipa națională și jucau opt de la mine, de la Galatasaray la echipa națională”

Cum? Efectiv, cum?
– Prin selecțiile pe care le-am făcut, văzând că nu se poate să îi conving pe ăștia de la echipele mari din Istanbul, am început să vorbesc „afară” pentru jucători tineri. Am vorbit cu antrenori „afară” și am mai descoperit prin Divizia B jucători pe care i-am dus direct la echipa națională, Zeki Celik, 21 de ani, care pe urmă s-a transferat la Lille, titular la Lille acum și în echipa națională, Merih Demiral, 21 de ani, care s-a dus la Sassuolo și de acolo la Juventus, Çağlar Söyüncü, care nu juca deloc la Leicester, am vorbit cu antrenorul Claude Puel și mi-a promis că va juca, numai că pe postul lui era titular Harry Maguire, transferat apoi la Manchester United și e căpitanul naționalei Angliei, iar de când i-a lăsat locul, Çağlar e titular… Ce să mai spun, Turcia joacă acum cu șapte, opt jucători pe care i-am promovat și i-am lăsat eu titulari la echipă… Într-un an și jumătate…

Care sunt ăștia?
– Cei enumerați mai înainte… La mijlocul terenului, de exemplu, am avut nevoie de un jucător mai matur și l-am luat pe Mahmut Tekdemir, pe care nu l-a văzut nimeni și acum e titular la Başakşehir…  Acum Senol joacă aproape meci de meci cu Zeki Celik, cu Demiral, cu Çağlar, cu Irfan Kahveci, cu Mahmut, titular a devenit și Cengiz Ünder, apoi Okay Yokuşlu, Kenan Karaman, când l-am adus prima dată lumea întreba cine-i ăsta, juca la Hanovra, în liga a doua din Germania, acum e la Fortuna Düsseldorf, mai sunt Berkay Özcan, Mert Müldür, jucători de 20-21 de ani promovați de mine la echipa națională, băgați cât o repriză… La meciurile oficiale mai aduci și doi, trei jucători cu experiență, ca să-i coordoneze din teren pe ăia mici. Revenind în 2018, în ianuarie am făcut un nou tur al antrenorilor din Turcia, să încerce să promoveze jucători tineri… eu în 2000 am jucat la Galatasaray numai cu turci… majoritatea măcar… și am câștigat campionatul. În 2002 Şenol Güneş era la echipa națională și jucau opt de la Galatasaray la echipa națională. Am avut cu Şenol Güneş o relație foarte bună.

Schimbul de antrenori națională-Beșiktaș s-a făcut numai într-un sens

Toate bune și frumoase, dar cum ați ajuns la despărțirea de turci? N-a fost foarte… liniștită, ca să spun așa…
– În februarie am vorbit cu președintele federației, Yildirim Demirören și cum el avea mandat doar până în iunie, atunci erau alegerile, eu i-am spus că în condițiile astea ori prelungesc contractul, care se încheia în vară, ori mă retrag, să pună un antrenor care să înceapă competiția europeană, nu după trei sau patru meciuri se încheie contractul meu și vine altul. Așa cum venisem eu la meciul cu Ucraina și nu știam ce am de făcut mai repede. Eu, ca profesionist, le-am spus că, așa cred, cel mai bine este să ne despărțim. Nu să mă dea afară, nici eu să-mi dau demisia, ne punem de acord, elegant, și eu mă retrag și vine un alt antrenor. Așa a venit Şenol Güneş.

El era la Beșiktaș, nu?
– Da, era la Beșiktaș, cum și lui i se termina contractul la sfârșitul sezonului, se punea problema unui schimb: el să vină la națională, eu să merg la Beșiktaș, era de acord și președintele lui Beșiktaș, și federația. Ne-am întâlnit, eu cu Şenol, am discutat toate problemele, de echipa națională, de jucătorii tineri, mi-a promis că o să continue modul meu de interpretare și de promovare, era păcat de un an și jumătate de muncă, nu puteau renunța la cei tineri și să se întoarcă la cei așa zis experimentați.

Şenol Güneşa ajuns la națională, dumneavoastră n-ați mai ajuns la Beșiktaș…
– Între timp la Beșiktaș s-au schimbat lucrurile, au avut mari probleme financiare, au trebuit să vândă toți jucătorii și uite, și acum sunt pe la mijlocul clasamentului (n.red. – locul 8 din 18 echipe), și atunci am renunțat eu să mai merg acolo.

  • „Mâine apare în alte ziare cu totul și cu totul altceva. Așa este în presa din toată lumea, o parte te iubește, alta te distruge”
  • Turcia era echipa cea mai bătrână din Europa, medie de peste 31 de ani… în toate statisticile date de FIFA”
  • „Problema cea mai mare era că echipele importante din Istanbul, în bătălia lor pentru imagine, foloseau numai jucători străini, jucători autohtoni tineri niciunul. M-am apucat de treabă, am făcut niște selecții de jucători din diviziile a doua și a treia, unde puteam găsi ceva jucători tineri, pentru că în Divizia A o singură echipă mai folosea jucători tineri, dar și ăia foarte subțiri, Trabzonspor. Și așa am început reconstrucția echipei”
  • 16 meciuri a condus Mircea Lucescu echipa națională a Turciei, în care a obținut 4 victorii, 5 remize și 7 înfrângeri, golaveraj 17-25
  • 12 meciuri are Senol Gunes pe banca tehnică a naționalei turce: 9 victorii, 2 egaluri și 1 înfrângere, golaveraj 22-3
Închide ×

FANATIK.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea si în activitatea curentă a FANATIK.RO cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Am înțeles