Miron Cozma, fostul lider al minerilor din Valea Jiului, s-a prezentat luni la Parchetul General pentru a fi audiat în dosarul Mineriadei. Acum o lună, Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu, Miron Cozma și foștii generali Vasile Dobrinoiu și Peter Petre au fost puși din nou sub acuzare de procurori în dosarul Mineriadei, ei fiind acuzați de crime împotriva umanității.
Întrebat de jurnaliști despre rolul pe care l-a avut în reprimarea demonstranților din București în perioada 13-15 iunie 1990, Miron Cozma a dat un răspuns halucinant: „Care Mineriadă? Toţi îl susţineţi pe Iliescu. Nu a existat Mineriadă. Voi i-aţi omorât pe ăştia în Bucureşti. Voi cu Iliescu. Eu nu am fost în Bucureşti pe 13 iunie. Cine i-a omorât pe ăia în Piaţa Universităţii? Eu nu am fost în Bucureşti, ce nu pricepi?”.
Numele lui Miron Cozma apare într-un dosar înregistrat pe 20 martie 2024 la Judecătoria Sectorului 1, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Cozma are calitatea de contestator, în timp ce intimat este ANAF -Direcţia generală regională a finanţelor publice Bucureşti – Administraţia Sector 1 a Finanţelor publice.
Obiectul dosarului este “contestație la executare – suspendarea executării silite”. Nu a fost stabilit, încă, primul termen al procesului. În 2013, într-un dosar disjuns din cel al Mineriadei, Miron Cozma a fost executat silit de statul român pentru o sumă de aproximativ 50.000 euro, acesta dorind să își recupereze prejudiciul rezultat din transportul minerilor din Valea Jiului la București cu CFR Marfă.
Procurorii au calculat valoarea transportului, care nu a fost achitată, și i-au imputat-o lui Miron Cozma, în calitatea acestuia de lider al minerilor. În 2014, Cozma a mărturisit că statul îi reține câte 10 milioane lei vechi pe lună din pensia de 29 de milioane. Ulterior, Cozma s-a plâns din nou că statul îi oprește lunar 3.500 lei, jumătate din pensia pe care o încasa, de 7.000 lei.
Prin dosarul înregistrat la Judecătoria București, Miron Cozma cere, astfel, suspendarea executării silite, considerând că și-a achitat obligațiile față de statul român. Cozma mai are probleme cu banii, dar de altă natură. Pe 27 martie 2023, el a fost dat în judecată de Investcapital LTD, o firmă specializată în recuperarea datoriilor, pentru o sumă infimă, dosarul fiind înregistrat la Judecătoria Buftea.
Reclamanta a cerut obligarea lui Miron Cozma la plata sumei de 120,3 lei, reprezentând debit principal, cu penalități de întârziere și cu cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru. S-a arătat că între Miron Cozma și o companie s-a încheiat un contract de furnizare de servicii având ca obiect pachetul de servicii de comunicații electronice oferite clientului de către companie.
În dosar se arată că, urmare a îndeplinirii propriilor obligații, creditoarea a emis mai multe facturi fiscale dintre care unele rămase neachitate, care au fost cesionate reclamantei și pe care le anexează cererii, solicitând lui Miron Cozma achitarea atât a contravalorii pachetului de servicii de telecomunicații utilizate, cât și a tranșelor lunare, aferente echipamentelor achiziționate, astfel cum au fost detaliate în contract si anexele acestuia.
Reclamanta a mai menționat că pârâtul Miron Cozma nu a mai achitat facturile emise de furnizoare, motiv pentru care s-a încheiat contractul de cesiune de creanțe între creditoare și Investcapital LTD, având ca obiect și creanța împotriva pârâtului. Instanța a menționat că contractul de prestări servicii depus la dosar a fost încheiat între un profesionist și o persoană fizică, pârâtul Miron Cozma, despre care nu s-a făcut dovada că ar fi contractat respectivele servicii în exercitarea unei activități profesionale, astfel că i se aplică prevederile referitoare la consumatori.
Instanța a arătat că cererea a fost introdusă de un profesionist împotriva unui consumator și că, astfel, sunt aplicabile dispozițiile articolului 121 Cod procedură civilă care stipulează că astfel de cereri pot fi introduse numai la instanța domiciliului consumatorului. Instanța a reținut că cesiunea de creanțe nu poate constitui o modalitate prin care părțile contractului de cesiune să eludeze normele de competență teritorială exclusivă, edictate printr-o normă imperativă, de ordine publică, cu scopul de a proteja consumatorul.
Pe 22 iunie 2023, instanța a admis excepţia necompetenţei teritoriale exclusive a Judecătoriei Buftea, invocată din oficiu, se arată pe portalul instanțelor de judecată, consultat de FANATIK. Dosarul a fost înregistrat pe 6 iulie 2023 la Judecătoria Sectorului 1 și a avut deja două termene, pe 2 februarie și 17 mai 2024, când cauza a fost amânată. Următorul termen din dosar a fost stabilit pentru 20 septembrie 2024.