Fostul lider al minerilor din Valea Jiului a susținut la Biroul Electoral Central (BEC) că are dreptul să-și înscrie candidatura pentru că semnăturile sunt în continuare valabile.
În momentul în care i-a fost refuzat dosarul la registratura BEC, situația a devenit tensionată. Miron Cozma a început să urle la funcționarii prezenți.
Fostul sindicalist a făcut scandal degeaba, pentru că legea nu permite decât depunerea de liste cu semnături special strânse pentru alegerile prezidențiale din 2024.
Listele cu semnături prezentate de Miron Cozma fuseseră respinse de BEC și în 2019. Atunci, BEC a informat că sute de pagini cu semnăturile necesare depunerii candidaturii sunt fotocopii.
„În urma verificării listelor de susținători, efectuată de Biroul Electoral Central, cu sprijinul aparatului tehnic auxiliar al acestuia, s-a constatat că 270.075 de semnături, din totalul de 309.656, reprezintă, în fapt, fotocopii sau conțin elemente de similitudine evidentă, care înlătură prezumția simplă de validitate a acestora.
Față de cele prezentate, rezultă că numărul de semnături neafectate de vicii de fond și de formă este mai mic decât numărul de 200.000, prevăzut de Legea nr. 370/2004, pentru o susținere valabilă a candidaturii”, a arătat atunci BEC în decizia de respingere a candidaturii lui Miron Cozma.
Fost lider al Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului, Miron Cozma, născut pe 25 august 1954, este cunoscut pentru rolul său în mișcările muncitorești din anii 1990.
Numele său a devenit foarte cunoscut pentru organizarea și conducerea mineriadelor, proteste violente ale minerilor care au avut loc în special între 1990 și 1999, dintre care cea mai notabilă este Mineriada din iunie 1990, când mii de mineri au venit la București și au atacat protestatarii din Piața Universității, la solicitarea guvernului condus de Ion Iliescu.
Miron Cozma a fost condamnat la închisoare pentru rolul său în aceste evenimente, dar a fost eliberat și reîncarcerat de mai multe ori.
Pe 13 iunie 2017 a fost trimis în judecată, alături de Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu și alții, pentru mineriada din iunie 1990, sub acuzația comiterii de infracțiuni contra umanității.
În data de 10 decembrie 2020 instanța a decis retrimiterea dosarului la Parchet, pentru refacerea rechizitoriului. Audiat în mai anul acesta, Miron Cozma a negat existența mineriadei din 1990 și a susținut că nici măcar nu se afla în București pe 13 iunie 1990.
„Care Mineriadă? Toţi îl susţineţi pe Iliescu. Nu a existat Mineriadă. Voi i-aţi omorât pe ăştia în Bucureşti. Voi cu Iliescu. Eu nu am fost în Bucureşti pe 13 iunie. Cine i-a omorât pe ăia în Piaţa Universităţii? Eu nu am fost în Bucureşti, ce nu pricepi?”, a declarat Miron Cozma la ieșirea de la Parchetul General.