Câteva state europene ar putea deschide o misiune diplomatică comună în Afganistan. Țara este în plină catastrofă umanitară

Potrivit lui Emmanuel Macron, mai multe națiuni europene au în vedere deschiderea unei misiuni diplomatice comune în Afganistan.

Mai multe state europene analizează deschiderea unei reprezentanțe comune în Afganistan

Țările occidentale s-au confruntat cu modul de a relaționa cu talibanii, care au preluat Afganistanul într-o campanie fulger în august, în timp ce forțele conduse de SUA își finalizau retragerea după 20 de ani de război.

„Ne gândim la o organizație între mai multe țări europene… o locație comună pentru mai mulți europeni, care ar permite ambasadorilor noștri să fie prezenți”, a spus Macron, citat de Al Jazeera.

„Acesta este un demers diferit față de o recunoaștere politică sau un dialog politic cu talibanii… vom avea o reprezentare de îndată ce ne vom putea deschide”, a mai declarat șeful statului francez.

Digi24.ro

Un cuplu care a cumpărat un conac vechi de 400 de ani a descoperit sub podeaua din bucătărie o comoară

Emmanuel Macron a afirmat că această inițiativă nu va semnala recunoaștere politică sau dialog politic cu talibanii.

Într-o declarație în urma discuțiilor cu talibanii în urmă cu o săptămână, Uniunea Europeană a sugerat că ar putea deschide o misiune în curând.

„Delegația UE a subliniat că posibilitatea de a stabili o prezență minimă pe teren la Kabul, care nu ar presupune recunoaștere, va depinde direct de situația de securitate, precum și de deciziile eficiente ale autorităților de facto care să permită UE să asigure protecție adecvată a personalului și a spațiilor sale”, se arată în comunicatul uniunii.

Emmanuel Macron a lăudat și rolul Qatarului în sprijinirea eforturilor de evacuare a cetățenilor europeni din Afganistan după revenirea talibanilor la putere odată cu prăbușirea guvernului susținut de Occident.

Digisport.ro

FOTO Au apărut primele imagini: Ion Țiriac a primit ”bijuteria” după 5 ani! ”Nu întrebați cât costă, că e obscen”

Regimul taliban a cerut ajutor comunității internaționale

Noii conducători ai Afganistanului au făcut apel la comunitatea internațională pentru recunoaștere diplomatică și ridicarea sancțiunilor pentru că nu reușesc să revigoreze economia țării, izolată de instituțiile financiare internaționale.

Infrastructura țării era deja într-o stare deplorabilă din cauza deceniilor de război și a ocupației militare conduse de SUA.

Odată cu începerea sezonului de iarnă, organizațiile non guvernamentale au avertizat despre o criză umanitară. Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) a descris în această săptămână o perspectivă socioeconomică „alarmantă” pentru Afganistan pentru următoarele 13 luni.

În Afganistan, peste 24 de milioane de oameni au nevoie de asistență care să salveze vieți, o creștere dramatică determinată de tumultul politic, șocuri economice și insecuritatea alimentară severă.

PNUD a proiectat că sărăcia ar putea deveni aproape universală până la jumătatea anului 2022.

Afganistanul, catastrofă umanitară în desfășurare

Potrivit organizațiilor umanitare, sărăcia și malnutriția cresc cu o viteză fără precedent. Acestea susțin că fără o acțiune rapidă și pragmatică din partea comunității internaționale, mai mulți oameni vor muri de foame doar în 2022 decât din cauza violenței în ultimii 20 de ani de conflict.

După preluarea puterii de către talibani, finanțarea internațională pentru statul afgan a fost imediat întreruptă. Acest lucru a fost făcut în conformitate cu sancțiunile SUA și ale Consiliului de Securitate al ONU care vizează talibanii care sunt acum guvernul de facto.

Rezervele băncii centrale afgane în valoare de aproape 10 miliarde de dolari au fost blocate de SUA. În plus, donatorii au înghețat ajutorul pentru dezvoltare.

Aproximativ 75% din cheltuielile guvernamentale din Afganistan, inclusiv asistența medicală, au fost anterior finanțate direct din ajutorul internațional. Întreruperea bruscă a lăsat fără plată sute de mii de angajați din sectorul public.

Mult mai multe milioane de persoane care erau dependente de acest venit au fost imediat împinse în sărăcie acută. Lovitura adusă sectorului privat și comerțului a fost devastatoare, iar sistemul public de sănătate este aproape complet nefuncțional.

Economia și sistemul bancar sunt în pragul colapsului

Instituțiile bancare globale nu vor trata direct cu banca centrală a Afganistanului. În principal din cauza sancțiunilor SUA și ONU, la care aderă Uniunea Europeană, băncile afgane sunt izolate de sistemul monetar internațional. Cu câteva excepții, aceștia nu pot primi bani din străinătate.

Trezoreria SUA a permis unele scutiri limitate. „Licențele generale” de la Trezoreria SUA permit ONU și unele ONG-uri internaționale să facă tranzacții pentru activități umanitare specifice. Cu toate acestea, băncile internaționale rămân extrem de precaute pentru a evita riscul de a fi pedepsite de SUA.

Pe lângă criza financiară, există o secetă gravă în curs de desfășurare. Potrivit Programului Alimentar Mondial, aproximativ 40% din recolte au fost pierdute în acest an.

Aproximativ jumătate din populație, aproximativ 20 de milioane de oameni, nu pot să se hrănească zilnic, iar numărul este de așteptat să crească, potrivit agențiilor ONU.

Se estimează că 3,2 milioane de copii cu vârsta sub cinci ani vor suferi de malnutriție acută până la sfârșitul anului. Dintre aceștia, cel puțin 1 milion de copii riscă să moară dacă nu primesc tratament imediat.

Lipsa fondurilor face ca milioane de afgani să sufere de foame

Puținii cetățeni care au bani în conturi stau la coadă în afara băncilor zile întregi. Lupte izbucnesc atunci când oamenilor disperați li se spune că nu sunt bani disponibili. Familiile lor mor de foame.

Organizațiile umanitare se luptă să își acceseze fondurile pentru a plăti salariile medicilor și profesorilor sau chiar să cumpere medicamente sau lemne de foc pentru a încălzi maternitățile.

Poziția talibanilor în domeniul drepturilor omului, în special în ceea ce privește femeile și minoritățile etnice, face de înțeles reticența comunității internaționale de a legitima regimul și de a permite finanțarea statului afgan. Nimeni nu vrea să finanțeze regimul taliban.

Dar supra respectarea sancțiunilor de către bănci ucide afgani civili într-un ritm mult mai mare decât au făcut-o talibani, Statul Islamic din provincia Khorasan, fostele guverne și forțele militare internaționale combinate în ultimii 20 de ani.

Comunitatea internațională pedepsește efectiv civilii afgani pentru acțiunile unui regim aduse lor cu forța, mai spun organizațiile umanitare.