Misiunea „imposibilă” care îl așteaptă pe viitorul președinte al României. Experții îi plâng de milă: ”Guvernul a pierdut bătălia”

Bătălia pentru Cotroceni se întețește cu doar câteva zile înainte de primul tur al alegerilor, iar 11 candidați ar da orice să fie votați. Însă greul va veni cu adevărat, pentru viitorul președinte, abia după ce își va depune jurământul, când va trebui să facă față unor provocări ce le depășesc cu mult pe cele din campania electorală.

Viitorul președinte al României, așteptat de o misiune „imposibilă”

Viitorul președinte al României, indiferent cine va fi el, va avea de gestionat o situație complicată. Din punct de vedere economic, România se confruntă cu probleme de natură macro și micro economică serioasă și cu dezechilibre ce pot conduce până la o criză complicată.

Din punct de vedere al securității țării, viitorul președinte va naviga pe ape tulburi, într-un moment în care relațiile bilaterale cu SUA, principalul furnizor de securitate, sunt mai degrabă tulburi. În același timp, viitorul șef al statului va trebui să păstreze relații excelente și la Bruxelles, în condițiile în care fondurile europene sunt indispensabile pentru a menține țara pe linia de plutire.

În fine, din punct de vedere social, România va avea mari probleme în condițiile în care reforma fiscală care se anunță după alegeri va lovi crunt în special în cei cu venituri mici. Iar România este țara oamenilor cu venituri mici – conform studiilor efectuate de Banca Mondială suntem cei mai săraci din UE, date confirmate și de la Bruxelles, de Eurostat.

Digi24.ro

EXCLUSIV Ce șanse sunt ca CCR să anuleze iar alegerile, după contestația lui George Simion

Analistul politic Ștefan Popescu și profesorul de economie Cristian Păun, de la ASE București, explică, pentru FANATIK, la ce să ne așteptăm, dar mai ales care sunt provocările la care va trebui să facă față viitorul șef de stat.

Marea provocare: cum se va poziționa între SUA și UE

Ștefan Popescu vorbește despre un cadru politic complicat, în care Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană ajung tot mai greu la un numitor comun.

Digisport.ro

Ion Țiriac s-a întâlnit cu Ilie Bolojan și a tras o concluzie categorică: ”S-a supărat într-o zi”

„Este evident că Statele Unite ale Americii și Bruxelles-ul nu sunt pe aceeași lungime de undă. România trebuie să găsească soluții pentru a fi aproape de ambele, în niciun caz să închidă uși. Depindem de securitatea asigurată de americani, iar economic avem multe în comun cu Uniunea Europeană”, a spus Ștefan Popescu.

În plus, situația din Estul Europei este cât se poate de complicată. România va fi desigur afectată de instabilitatea din regiune și de ceea ce se va întâmpla în Ucraina. Iar în condițiile în care aliații nu se înțeleg în privința garanțiilor care ar trebui acordate Kievului, situația va continua să fie complicată, chiar și după semnarea unui posibil armistițiu.

„Vor trebui imaginate alte formule pentru a salva independența politică a statului ucrainean în perioada post-conflict. Dar este clar că și în perioada post-conflict, orice garanții ar fi, Ucraina va reprezenta un teren de confruntare, că acolo va fi un război rece, foarte dur, pentru că Federația Rusă va căuta, prin metode hibride, nu cu tancurile, ci mai degrabă prin metode hibride, să influențeze lucrurile astfel încât Ucraina să devină un Belarus 2. Este vechea politică a Rusiei de constituire a unui glacis defensiv în spațiu de contact cu lumea occidentală”, a mai spus Popescu.

Vestea proastă este, mai spune el, că aproape niciunul dintre cei care candidează pentru postul de președinte nu au calificarea necesară pentru a produce o politică externă consistentă. Mandatele președinților anteriori, culminând cu cel al ultimului lider, Klaus Iohannis, nu fac decât să întărească acest lucru, crede expertul.

„Va fi greu, mulți candidați au fie legături dubioase, fie nu au absolut nicio cunoștință de politică externă. Iar românii ar trebui să fie atenți ce președinte vor vota,  pentru că trăim vremuri în care să avem o politică externă serioasă și bine conturată va fi obligatoriu. Din păcate, până acum nu a prea fost cazul”, a mai spus Popescu.

„Nu există alegeri perfecte”

Însă de departe cel mai grav pentru România ar fi ca viitorul președinte să provoace o nouă criză politică și instabilitate. Din acest motiv, crede Ștefan Popescu, ideal ar fi ca România să aibă un președinte care să poată colabora cu coaliția aflată la guvernare, pentru a evita noi episoade de instabilitate politică.

„Nu există alegeri perfecte, dar există alegerea rațională și este cea mai bună alegere în acest moment. România nu își permite să o ia de la capăt, să se mai schimbe guvernul, mai ales că nu există alte soluții pentru constituirea unei coaliții. Matematic, viitorul președinte ar trebui să se bazeze pe actuala coaliție. Nu mai avem timp de pierdut. Toată lumea negociază, toată lumea se poziționează. Nu putem să rămânem tot timpul într-un provizorat. Există și riscul răsturnării formulei de guvern. Formulă care nu e perfectă, nimeni nu spune că e perfectă. Dar trebuie să gândim ce punem în loc tot timpul, ce pui în loc. La felul în care arată Parlamentul, avem, viitorul președinte are puține opțiuni. Cea mai mare problemă ar fi dacă viitorul președinte ar dori să provoace alegeri anticipate”, a mai spus Ștefan Popescu.

Președintele, afectat de ceea ce va face guvernul

De cealaltă parte, profesorul Cristian Păun consideră că România traversează o perioadă cel puțin la fel de complicată în plan economic precum arată situația la nivel global. Greșelile cumulate și lipsa unor politici economice coerente au dus la un deficit uriaș, care poate reprezenta o mare problemă. O retogradare în categoria junk ar reprezenta un dezastru și ar trage și mai mult în jos o economie care subperformează.

„Știm foarte bine cum s-a ajuns aici, în această situație, să avem un deficit enorm, cel mai mare din Uniunea Europeană și să avem o economie dezechilibrată. Guvernul a pierdut bătălia, pentru că în momentul de față avem o economie care stagnează, mai ales pe zona de producție, industrie. În plus, mai nou s-a adăugat și o cauză externă, și anume tot ceea ce vedem astăzi, haosul economic creat de administrația Trump, care este o sursă de incertitudine, care dă peste cap planificarea la nivel de business, dă peste cap dezvoltarea mediului de afacere. Și atunci asta este principala cauză care în momentul de față duce la mai puține încasări la bugetul de stat, duce la probleme legate de economie”, a spus profesorul Cristian Păun, pentru FANATIK.

Chiar dacă în primul rând parlamentul și guvernul sunt responsabile de politica economică, problemele economice ce duc la scăderea calității vieții se vor întoarce și asupra președintelui și îi vor eroda imaginea. Din acest motiv, viitorul președinte va depinde enorm de politicile guvernului și de felul în care va funcționa economia.