News

Misterul care se ascunde, de fapt, în spatele aurului dacic. Unde s-ar afla

Misterul din spatele celebrului aur dacic a fost aflat. Tezaurul s-ar afla într-un loc în care nimeni nu s-ar fi așteptat.
15.12.2024 | 10:40
Misterul care se ascunde de fapt in spatele aurului dacic Unde sar afla
Misterul total aurului dacic încă nu a fost dezvăluit / sursa: Facebook

De-a lungul ultimelor secole, numeroase persoane au pornit în căutarea aurul dacic, comoara pe care regele Decebal ar fi lăsat-o împrăștiată prin țară. Detectoriști, vânători și căutători de aur aluvionar continuă și acum, la 2.000 de ani distanță, demersul lor de a găsi porțiuni din comoara străveche.

Unde se află aurul dacic

Un adevăr trist este acela că, deși aurul dacic este de o importanță istorică foarte mare, statul român nu a acordat o prea mare importanță, astfel că multe situri arheologice au fost lăsate pradă căutătorilor de comori care au furat, poate, piese importante.

Cert este că, în zona Carpaților, există și acum resurse importante de aur. Ele pot fi exploatate fie prin galerii, fie cu șaitrocul, tehnologie veche de circa 2.000 de ani. Totuși, în ciuda posibilității existenței unor zăcăminte de aur dacic, descoperirea de obiecte este destul de rară.

Totuși, parcă paradoxal, obiectele din argint sunt mult mai des descoperite decât cele din aur, chiar dacă zăcămintele de argint au fost cu mult mai puține decât cele de aur. Totuși, obiectele din argint e posibil să își aibă originea în piese de proveniență necunoscută, printre care monede topite și lingouri refolosite.

Brățările de aur din Orăștie, o descoperire istorică

Cea mai cunoscută descoperire istorică este găsirea celor 20 de spirale din aur masiv în zona Sarmizegetusa Regia, considerate de specialiști cele mai valoroase obiecte de tezaur din zona Munților Orăștie. Din păcate, toate au ajuns pe piața neagră a antichităților și doar 13 au fost recuperate și predate statului român. În urma acestor experiențe, s-au ridicat probleme legate de veridicitatea acestor obiecte din aur.

Căutările de la Sarmisegetusa Regia au început încă de acum câteva secole, însă, în 1990 au început căutările active, ajutate fiind și de noile tehnologii.

Cât despre căutările din râuri, de acestea se leagă o legendă a regelui Decebal, care spune că și-ar fi ascuns comoara în râul Sargeția, adică cel identificat cu râul Strei, care curge nu departe de așezarea ascunsă din Munții Orăștiei, devenită monument UNESCO.

„Decebal abătuse râul cu ajutorul unor prizonieri şi săpase acolo o groapă. Pusese în ea o mulţime de argint şi de aur, precum şi alte lucruri foarte preţioase, aşezase peste ele pietre şi îngrămădise pământ, iar după aceea aduse râul din nou în albia lui. Tot cu oamenii aceia Decebal pusese în siguranţă, în nişte peşteri, veştminte şi alte lucruri la fel. După ce făcu toate acestea, îi măcelări, ca sa nu dea nimic pe faţă”, relata Dio Cassius, citat în volumul „Izvoare privind istoria României”.

Cum erau făurite brățările de aur masiv

Arheologul Barbara Deppert Lippitz susține că spiralele din aur masiv sunt „cele mai senzaţionale descoperiri ale ultimului secol”. Ea a confirmat că piesele găsite au fost realizate de meșterii daci într-o manieră foarte rară, prin șanțare și batere a metalului la rece. Spira era obținută dintr-un lingou martelat centimetru cu centimetru până ce ajungea să se transforme într-un fir lung de peste doi metri. Aceste fire erau apoi rulate pe un tambur de lemn și apoi decorate cu ajutorul unor dăltițe.

„Rezultatul analizei capetelor ornate în relief ale spiralelor de aur, precum şi ale celor de argint de acelaşi tip, relevă imaginea unui şarpe înaripat, cu bot de lup, aşadar, un dragon. Reprezentarea aminteşte de stindardele dacice redate pe Columna lui Traian. Deosebirile se explică prin faptul că acestea din urmă nu au fost prelucrate de aurarii daci, ci de sculptorii romani. Trimiterea la stindardele dacice subliniază importanţa deosebită de simbol regal, a spiralelor de aur depuse, probabil ca ofrandă, în imediata apropiere a capitalei Sarmizegetusa Regia”, relata Barbara Deppert Lippitz.