Conform informațiilor vehiculate până în acest moment, se pare că din anii 1950 și până acum, un număr foarte mare de câini au sărit în gol de pe renumitul pod Overtoun din Scoția. Mulți dintre ei și-au găsit sfârșitul în acest loc straniu. Din păcate, însă, deși s-au făcut cercetări și au fost emise mai multe teorii în legătură cu acest fenomen, nicio explicație nu pare să acopere în totatlitate cauza ”sinuciderilor”.
Podul, ridicat în anul 1895, este un loc, adesea, preferat de sute de oameni pentru a ieși la plimbare. Doar că, iubitorii de animale care și-au scot patrupedele cu ei au avut parte de incidente stranii, la care nu au găsit explicație nici până în ziua de azi.
Se pare că, în decurs de cinci decenii, peste 600 de câini s-au aruncat în gol 15 metri de pe podul are face accesul către conacul Overtoun House, din Milton, Scoția
Ziarele britanice The Sun și Huffington notează chiar că, cele mai multe animale au murit după ce au sărit din aproape același loc.
De-a lungul celor 50 de ani nenumărați biologi, veterinari și specialiști în comportament canin și-au dat cu părerea despre straniul fenomen.
A fost adus în discuție și paranormalul, unii spunând că ar fi bântuit conacul de foștii săi proprietari. O altă poveste ar avea legătură cu un bărbat care, în 1994, și-a aruncat copilul de pe pod.
De asemenea, psihologii și-au pus întrebarea dacă ar putea câinii să se sinucidă? Astfel, Dr. David Sands, psiholog, specialist în comportament canin și expert judiciar, afirmă că este imposibil ca un câine să-și premediteze moartea.
Joyce Stewart, o altă specialistă în comportament canin, completează că patrupedele sunt capabili să aprecieze înălțimea de la care pot sări în siguranță, deci, slabe șanse să se pună în pericol.
Cercetările nu s-au oprit aici, și, specialistul în habitat animal, David Sexton a descoperit la piciorul podului urme de șoareci, nurci și veverițe.
Acesta afirmă că mirosul acestor specii de animale poate fi motivul care îi determină pe câini să sară în gol.
Teoria a fost testată pe zece câini, iar șapte dintre ei au reacționat la mirosul de nurcă. Aparent acestea sunt responsabile pentru comportamentul inexplicabil al animalelor. Pe deasupra, se pare că numărul nurcilor ar fi crescut începând cu anii ’50, adică exact perioada în care au început ”căderile” în gol.
Nicio explicație nu acoperă în totalitate fenomenul straniu, însă, ultima pare cea mai plauzibilă și logică conform tuturor studiilor realizate.