Miza alegerilor anticipate din Germania: Ucraina, economia și imigrația aduc voturi pentru extrema dreaptă. Cine are șanse să-i țină piept

Germania se va prezenta la urne duminică, 23 februarie, după ce în decembrie au fost convocate alegeri anticipate în urma prăbușirii guvernului de coaliție condus de cancelarul Olaf Scholz. Problemele-cheie pentru alegători în aceste alegeri parlamentare vor fi starea economiei, migrația și războiul Ucrainei cu Rusia.

Alegeri anticipate în Germania

Un sondaj realizat la 12 februarie de Politico a arătat că principala coaliție de opoziție – formată din Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și partidul său înfrățit din Bavaria, Uniunea Creștin-Socială (CSU) – conduce în prezent în sondaje cu sprijinul a 29% dintre alegători, urmată de formațiunea de dreapta Alternative Fur Deutschland (AfD), care are 21%.

În același sondaj, Partidul Social Democrat (SPD) al lui Scholz ocupă locul al treilea, cu 16%, urmat de Alianța 90/Verzii, denumită în mod obișnuit Verzii, cu 12%.

Endre Borbath profesor junior la Institutul de Științe Politice din cadrul Ruprecht-Karls-Universitat Heidelberg, a explicat pentru Al Jazeera că reapariția sprijinului pentru CDU, care a condus Germania timp de 16 ani până în 2021 sub fostul cancelar Angela Merkel înainte de a pierde ultimele alegeri, „nu este chiar atât de surprinzătoare”.

Digi24.ro

Pentagonul îi va prezenta vineri lui Elon Musk planurile în cazul unui război cu China. Reacția furioasă a lui Trump

„Din cauza războiului din Ucraina și a resurselor care au fost necesare pentru a sprijini partea ucraineană în acest conflict, multe dintre prioritățile guvernului au trebuit să fie reduse”, a mai spus el.

De ce alegeri anticipate?

În noiembrie 2024, coaliția de guvernare din Germania, o alianță tripartită între SPD, Verzi și Partidul Liber Democrat (FDP), s-a prăbușit în urma unor dezacorduri cu privire la economia slabă a țării, ceea ce l-a determinat pe Scholz să își demită ministrul de finanțe, Christian Lindner din partidul FDP.

Digisport.ro

A anunțat că vrea să devină președintele țării, la 5 zile după ce s-a întâlnit cu Donald Trump

După luni de dispute, Scholz a declarat că l-a demis pe Lindner pentru comportamentul său obstrucționist cu privire la bugetul țării și l-a acuzat că pune partidul înaintea țării și blochează legislația pe motive false, ceea ce a determinat FDP să părăsească guvernul.

„De prea multe ori s-a angajat în tactici politice de partid meschine. Mi-a încălcat încrederea de prea multe ori”, a spus cancelarul despre Lindner.

La rândul său, Lindner a declarat că cancelarul a încercat să îl forțeze să încalce o limită de cheltuieli consacrată constituțional, cunoscută sub numele de frâna datoriei, o măsură pe care a refuzat să o sprijine.

În decembrie, a avut loc un vot de încredere în parlament, pe care Scholz l-a pierdut, deschizând calea pentru alegerile parlamentare anticipate din Germania de duminică, 23 februarie.

Principalele partide

Țara are două grupuri de partide centriste: SPD al lui Scholz și alianța conservatoare, care include CDU și CSU. În ultimii ani, aceste partide au pierdut sprijin, în timp ce partidele mai mici de pe ambele părți ale spectrului politic, inclusiv Verzii și formațiunea de extremă dreapta AfD, au câștigat sprijin.

Pe lângă acești actori, la alegeri mai candidează FDP, un partid politic de centru-dreapta pro piață și neoliberal, Linke, de extremă stânga, și Alianța Sahra Wagenknecht (BSW), populistă de stânga.

Liderii cu șanse la funcția de cancelar

Olaf Scholz, Partidul Social Democrat (SPD)

Actualul cancelar german, în vârstă de 66 de ani, candidează din nou la viitoarele alegeri anticipate din Germania, după ce a fost învestit de Bundestag în decembrie 2021, când a candidat pentru continuitate în urma plecării fostului cancelar german Angela Merkel, care a fost cancelar timp de 16 ani.

În timpul mandatului de cancelar al lui Scholz, acesta a condus țara prin mai multe probleme interne și europene, inclusiv invazia rusă din Ucraina în 2022.

Cu toate acestea, pe măsură ce disputele dintre membrii coaliției sale tripartite cu privire la bugetul național s-au intensificat, popularitatea lui Scholz a scăzut. În ianuarie, doar 31% dintre oameni au declarat că îl aprobă pe Scholz ca lider al țării, potrivit grupului de sondaje Statista.

Friedrich Merz, Creștin-Democrat

În vârstă de 69 de ani, liderul CDU, este o figură familiară în cadrul blocului conservator, deoarece s-a alăturat în tinerețe organizației de tineret a partidului și a urcat în rândurile acestuia.

Din 2000 până în 2002, Merz a fost liderul partidului, dar a pierdut funcția în favoarea lui Merkel, care a devenit ulterior prima femeie cancelar din istoria Germaniei și a avut cea mai lungă perioadă în funcție.

Dar Merz a criticat-o adesea pe Merkel și a oferit ceea ce mulți au considerat a fi o abordare mai conservatoare și mai favorabilă mediului de afaceri decât fostul lider german, care a avut opinii mai centriste și a deschis granițele Germaniei pentru refugiați în 2015.

Această măsură a fost lăudată de unii, dar condamnată de alții, în special din partea dreaptă a spectrului politic. De asemenea, ea a devenit mai puțin populară în ultimii ani.

Până în prezent, Merz a promis să oprească ceea ce a numit migrație ilegală, a promis „toleranță zero” față de criminalitate și a declarat că va reveni asupra legalizării marijuanei. Având în vedere că CDU conduce în prezent în sondaje, Merz are șanse să câștige alegerile.

Însă, la sfârșitul lunii ianuarie, Merz a stârnit controverse atunci când a înaintat parlamentului german o moțiune fără caracter obligatoriu pentru consolidarea controalelor la frontieră și accelerarea deportărilor.

Colaborare rară cu AfD

Moțiunea a fost aprobată cu sprijinul AfD, rupând un vechi zid de protecție care împiedica anterior partidele principale să coopereze cu extrema dreaptă și determinând-o pe Merkel să îl critice public pe Merz. A fost pentru prima dată când partidul de extremă-dreapta a fost sprijinit pentru a adopta o lege în Germania.

În ciuda ajutorului acordat de extrema dreaptă, Merz a declarat la o convenție a CDU la începutul acestei luni că nu va coopera cu AfD și că va „face partidul cât mai mic posibil”.

Dar profesorul Borbath a afirmat că ruperea zidului de protecție a ajutat AfD să obțină un fel de „normalizare” în cadrul politicii germane. Acesta a fost un „semnal de alarmă”, a mai explicat el.

„Cred că ar putea reflecta, de asemenea, un fel de strategie deliberată în sensul de a testa climatul social, climatul discursiv și de a vedea ce s-ar întâmpla, dacă ar exista un fel de coordonare cu AfD sau dacă AfD ar fi considerat un partid politic normal.”

Sistemul electoral german

O dată la patru ani sunt convocate alegeri generale, acestea fiind programate inițial pentru septembrie 2025. Duminică, cetățenii germani vor vota de două ori: o dată pentru un membru al parlamentului local și, în al doilea rând, pentru un partid.

Acest sistem înseamnă că, pe lângă deputatul local câștigător, fiecare partid trimite, de asemenea, un număr de deputați în parlamentul federal (Bundestag) pe baza procentajului obținut la al doilea vot.

Al doilea vot este considerat cel mai important și este cel mai mediatizat în noaptea alegerilor, deoarece determină numărul total de locuri pe care un partid le va primi în Bundestag și puterea partidului în cadrul guvernului.

Sunt puse în joc 630 de locuri parlamentare, care vor fi distribuite proporțional pe baza celui de-al doilea vot.

Se va forma probabil un guvern de coaliție, deoarece este rar ca un singur partid să obțină majoritatea absolută. Singura dată când un singur partid a obținut o majoritate a fost în legislatura 1957-1961, când CDU/CSU a câștigat alegerile în Germania de Vest.

Partidul care obține cele mai multe voturi va desemna un candidat la funcția de cancelar, iar noul Bundestag va vota. Candidatul trebuie să obțină o majoritate absolută pentru a depune jurământul în calitate de nou lider al țării.

La ce oră se deschid secțiile de votare?

Secțiile de votare vor fi deschise între orele 8:00 (09:00 ora României) și 18:00 (19:00 ora României) duminică, când sunt așteptate rezultatele exit-poll-urilor.

Rezultatele inițiale sunt așteptate să înceapă să sosească la o jumătate de oră după închiderea urnelor, iar rezultatele finale sunt de obicei stabilite peste noapte.

Principalele subiecte de pe agenda electorală

Ucraina

Majoritatea partidelor principale, inclusiv SPD, CDU și Verzii, sunt în favoarea acordării de ajutor Ucrainei în contextul războiului de aproape trei ani cu Rusia, însă Scholz a adoptat o abordare puțin mai prudentă decât ceilalți și subliniază, de asemenea, necesitatea diplomației. În schimb, AfD și BSW au cerut încetarea livrărilor de arme către Ucraina și reluarea relațiilor cu Moscova.

Germania este al doilea cel mai mare susținător al eforturilor de război ale Ucrainei, după Statele Unite. Potrivit guvernului german, în 2024, Germania a furnizat Ucrainei asistență militară în valoare de aproximativ 7,1 miliarde de euro (7,4 miliarde de dolari).

Săptămâna trecută, radiodifuzorul german de știri ZDF a publicat un sondaj potrivit căruia 67% dintre germani susțin sprijinul militar al guvernului pentru Ucraina

Economia

Problema reformării sau nu a plafonului de îndatorare a Germaniei, consfințit prin Constituție, pentru a permite creșterea cheltuielilor publice, este o problemă centrală a acestor alegeri. Conform legislației germane, statul nu poate cheltui decât atâția bani câți a colectat din impozite.

Dar limitarea datoriei permite guvernului să împrumute până la 0,35% din produsul intern brut (PIB) al țării în situații de urgență, cum ar fi în timpul pandemiei COVID-19.

Acum, Verzii și Scholz au solicitat reformarea frânării datoriei pentru a permite creșterea cheltuielilor publice.

Merz a semnalat o anumită deschidere față de acest lucru, dar rămâne prudent. El a participat la o dezbatere televizată cu Scholz săptămâna trecută, în cadrul căreia a declarat:

„Întotdeauna am spus că se poate discuta acest lucru, dar cu siguranță nu la început. În primul rând vine potențialul de economisire, creșterea și, de asemenea, realocările bugetare care sunt necesare urgent”.

AfD și FDP sunt apărători fermi ai plafonului privind împrumuturile publice. AfD dorește, de asemenea, ca Germania să nu mai utilizeze moneda euro, să reintroducă marca germană, moneda națională utilizată ultima dată în 2002, și eventual să părăsească Uniunea Europeană.

Migrația

Aproape toate partidele au solicitat măsuri mai stricte privind imigrația, ca urmare a unui număr de atacuri asupra mulțimilor, cum ar fi incidentul din decembrie, în care un psihiatru de origine saudită a intrat cu mașina într-o piață de Crăciun, omorând cinci persoane.

CDU a făcut apel la controale mai stricte la frontiere și la limite privind reîntregirea familiei și naturalizarea refugiaților. Partidul de extremă dreapta AfD a solicitat închiderea frontierelor și eliminarea dreptului la reîntregirea familiei pentru solicitanții de azil.

SPD a militat pentru aplicarea unor controale mai stricte la frontiere și pentru deportarea persoanelor care au intrat în țară prin mijloace ilegale, de exemplu, cu barca. Cu toate acestea, în același timp, dorește să aducă mai mulți lucrători străini calificați.

Partidul Verzilor este singura voce care susține o politică de azil deschisă și care militează pentru inițiative de salvare pe mare susținute de stat, simplificarea reunificării familiei și promovarea integrării refugiaților în societatea germană.

Cu toate acestea, profesorul Borbath a anticipat că, după ce un solicitant de azil afgan a intrat cu mașina într-o mulțime din München, majoritatea partidelor își vor înăspri probabil poziția față de imigrație.

„Nu există niciun partid care să spună că ‘da, migrația este necesară’ și că ‘migrația este bună’… Deci, cred că, în acest sens, efectul AfD este mult mai vizibil decât în procesul de elaborare a politicilor … această normalizare a AfD, a vocilor critice privind imigrația, care anterior erau legate în principal de AfD, devine mult mai răspândită și normalizată și preluată și de forțele de centru-stânga sau de stânga”, a spus el.

Elon Musk a folosit X pentru a susține extrema dreaptă din Germania

Apropiat al președintelui Trump, care l-a însărcinat cu reducerea cheltuielilor bugetare, Elon Musk nu a ezitat să se implice în alegerile germane din acest weekend, confirmând și în acest fel viziunea sa extremistă.

De când a sprijinit formațiunea de extremă dreapta și anti-imigrație Alternativa pentru Germania – declarând pe 20 decembrie că „Doar AfD poate salva Germania” – miliardarul numit la Casa Albă a postat despre partid și liderul acestuia de peste 70 de ori pe rețeaua sa de socializare, X, promovând partidul în rândul celor 218 milioane de urmăritori ai săi.

Susținerea sa a stârnit reproșuri de interferență electorală din partea politicienilor germani și a alimentat o anchetă a Uniunii Europene pentru a stabili dacă X și-a manipulat algoritmii pentru a influența alegătorii.

Implicarea lui Musk în politica germană i-a șocat pe mulți în Europa, intensificând o dispută juridică între X și Uniunea Europeană. Luna trecută, Comisia Europeană a solicitat X să transmită documente interne privind algoritmul său, în timp ce un tribunal german a ordonat ulterior platformei să furnizeze cercetătorilor date politice legate de alegeri, scrie Washington Post.

Dar Musk reflectă o dorință mai largă a administrației Trump de a se implica în procesele electorale ale altor state. Vicepreședintele JD Vance s-a întâlnit cu Alice Weidel la Munchen săptămâna trecută – devenind cel mai înalt oficial american care a făcut acest lucru – și a denunțat „zidurile de protecție” europene care încearcă să izoleze grupurile de extremă dreapta.

Oficialii germani au reacționat cu furie, acuzând administrația Trump de interferență electorală. Friedrich Merz, liderul Uniunii Creștin-Democrate de centru-dreapta și cel mai probabil următorul cancelar al Germaniei, a declarat că Musk ar trebui să suporte consecințe politice sau juridice.