Miza ascunsă a anticipatelor. Viitorul preşedinte va fi nevoit să lucreze cu premierul desemnat de Iohannis

Premierul Ludovic Orban a spus în repetate rânduri că scopul alegerilor anticipate este constituirea unei noi majorități parlamentare puternice care să ofere un sprijin solid guvernului PNL, chiar dacă alegerile ar fi devansate cu numai șase luni față de termenul constituțional de patru ani. Însă un scrutin anticipat ar da calculele politice pentru un interval mai mare de timp, cu mult de anul în curs întrucât președintele Iohannis ar putea ajunge în situația să desemneze un nou premier în ultimele luni de mandat care expiră în 2024.

O nouă decalare a alegerilor

Calculele liberalilor privind anticipatele pot părea meschine ținând seama că ar fi vorba doar de șase luni câștigate, situație care a alimentat speculațiile că PNL vrea anticipate doar pentru că ar vrea să evite erodarea la guvernare într-un an în care vor trebui mărite pensiile și alocațiile copiilor. Însă PSD are un motiv suplimentar să se opună din răsputeri demersului: dacă se fac anticipate acum, riscă să rămână în opoziție nu doar pentru următorii patru ani, ci pentru următorii opt.

Până în 2003, anul în care a fost revizuită Constituția adoptată în 1991, alegerile prezidențiale și cele parlamentare aveau loc concomitent, mandatul șefului statului și cel al Legislativului având aceeași durată, de patru ani. După revizuire, mandatul președintelui a ajuns la 5 ani, decalarea alegerilor parlamentare de cele prezidențiale ducând la perioade de coabitare dificilă între un președinte de o culoare politică cu un premier de altă culoare: Băsescu și guvernele Ponta (2012-2014), Iohannis și ultimul guvern Ponta (2014-2015) și Iohannis și guvernele PSD din perioada Dragnea (2016-2019).

Abia în 2024, alegerile prezidențiale și cele parlamentare vor coincide din nou, însă numai în cazul în care scrutinul din 2020 se va desfășura la termen, adică la finele toamnei. În acest caz este probabil ca viitorul președinte să poate desemna un premier pe care să-l agreeze, din rândurile partidului care l-a susținut în campanie.

Digi24.ro

Cazul ciudat al miliardarului german care și-ar fi înscenat moartea ca să fie împreună cu amanta rusoaică la Moscova

Premierul din 2024, tot la mâna lui Iohannis

Dacă însă vor fi anticipate în acest an, Klaus Iohannis va putea să-l desemne tot el pe primul-ministru, după alegerile parlamentare din 2024. Dacă alegerile anticipate vor avea loc în această vară, alegerile din 2024 vor fi tot vara deoarece mandatul Parlamentului nu poate fi mai mare de patru ani, potrivit articolului 63 din Constituție care stipulează: ”(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora. (2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului. (3) Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.”

Pe de altă parte, mandatul lui Iohannis ar expira abia la finele anului 2024 la aproape șase luni de la constituirea noului Parlament. ”(1) Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. (2) Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales”, se arată în articolul 83 al Constituției.

În acest caz, președintele Iohannis ar trebui să desemneze un candidat la postul de premier la începutul verii, iar rolul său ar fi crucial în cazul în care primele două partide vor avea scoruri apropiate unul de celălalt. În condițiile în care Constituția nu-i impune să numească automat propunerea făcută de către partidul cu cel mai mare scor în alegeri, decât dacă trece de 50%, Iohannis ar putea impune un nou premier PNL, chiar dacă acest partid ar obține, să spunem, un scor mai mic decât PSD.

Anticipatele ar prelungi calvarul PSD

Astfel, social-democrații nu ar avea nimic de câștigat de pe urma anticipatelor, iar pe termen lung ar avea mult de pierdut. Dacă prezidențialele și parlamentarele ar avea loc concomitent în 2024, pot spera să obțină puterea și la Palatul Cotroceni și la Palatul Victoria. Dacă vor fi decalate din cauza anticipatelor din 2020, PSD ar putea, teoretic să câștige alegerile dar să rămână în opoziție. Eventuala victorie la prezidențialele de la finalul lui 2024 va face ca viitorul președinte social-democrat să fie nevoit să coabiteze cu un premier de dreapta, lăsat moștenire de Iohannis cu puțină vreme ca acesta să se întoarcă la Sibiu.

Digisport.ro

Transformarea fizică a Serenei Williams. Cum arată acum și ce spune legendara sportivă despre corpul ei

Până acum, PSD a pierdut de două ori guvernarea pentru că șeful statului era de altă culoare politică. La alegerile parlamentare din 2004, Alianța D.A., formată din PD și PNL, a obținut mai puțin voturi decît Alianța PSD+PUR, chiar dacă diferența era relativ mică. Însă faptul că Traian Băsescu a câștigat turul II al alegerilor prezidențiale, parlamentarii PUR și UDMR au trecut în tabăra PNL-PD, iar prim-ministru a devenit Călin Popescu-Tăriceanu.

O situație asemănătoare a avut loc în 2009. Cu un an înainte PDL obținuse numai un mandat în plus față de PSD la parlamentare, iar după demiterea guvernului Boc prin moțiune de cenzură, PSD și PNL aveau majoritatea parlamentară necesară pentru a impune un prim-ministru, poziție pentru care l-au propus chiar pe Klaus Iohannis. Însă președintele Băsescu s-a opus, iar disputa a fost tranșată la prezidențiale. După ce Băsescu a obținut al doilea mandat, PDL a format o nouă majoritate în Parlament, cu UDMR, minoritățile și o parte smulsă din PSD, din care va rezulta UNPR, iar Emil Boc a redevenit premier.