Miza întâlnirii dintre Nicușor Dan și Volodimir Zelenski. Cheltuielile cu ajutorarea Ucrainei, în continuare secrete: „Documentele pot avea anexe care nu sunt făcute publice”

Președintele Nicușor Dan și Volodimir Zelenski s-au întâlnit la Palatul Cotroceni joi, 12 martie 2026, vizita liderului de la Kiev fiind intens comentată, mai ales în contextul geopolitic fierbinte de pe planetă.

Miza întâlnirii dintre Nicușor Dan și Volodimir Zelenski

Șeful statului a anunțat că s-a pus în discuție un parteneriat strategic între cele două țări, în ultimele ore vorbindu-se inclusiv despre fabricarea de drone ucrainene pe teritoriul țării noastre. Cu privire la ajutorul militar pe care țara noastră ar urma să îl ofere, în continuare, Ucrainei, enigma rămâne. Aparent, președintele ucrainean ar fi cerut maximă discreție și, de altfel, nu a oferit răspunsuri clare la întrebările despre ce vor primii ucrainenii de la români în lupta cu rușii.

Totuși, au fost aduse în centrul atenției aspecte care până acum dezbinau cele două țări (în special revendicările minorității române din Ucraina) în speranța că vor fi clarificate și se va pune capăt oricăror speculații sau teme care duc la zâzanie.

Analistul de politică externă Cristian Barna a comentat pe marginea întâlnirii dintre Zelenski și Nicușor Dan, în exclusivitate pentru FANATIK, vizita președintelui ucrainean înscriindu-se în turneul său european cu care ne-a obișnuit de la începutul războiului.

Digi24.ro

Pe cine vor românii premier și ce cred că ar trebui să facă Nicușor Dan în conflictul Grindeanu vs. Bolojan (Sondaj comandat de Digi24)

Parteneriat strategic între România și Ucraina. Analiza făcută de Cristian Barna

Barna ne-a mărturisit că i-ar fi plăcut să se pună mai mult accent pe fabricarea dronelor, aspect pe care și-ar fi dorit să nu fie trecut în revistă doar tangențial.

Digisport.ro

FOTO O Jurnalistă celebră și un antrenor uriaș, filmați pe ascuns împreună! Ambii sunt căsătoriți

„Zelenski trebuie să bifeze un periplu european, el bifează niște vizite de făcut în mod constant ca să fie vizibil în statele aliate europene. Această vizită este legată de o semnare a unui parteneriat strategic. Asta are o însemnătate diplomatică extinsă, în sensul că arată o intersectare și o aliniere mult mai mare a intereselor celor două state.

Vedem că aduce discuția în zona în care dezaliniază de la orice fel de comentarii acest parteneriat referitor la minorități religioase și învățământ în limba maternă pentru românii de acolo. Vedem în acest parteneriat, cel puțin declarativ, că acele elemente care pot fi folosite pentru a stârni zâzanie între cele două state sunt clarificate. 

E de apreciat faptul că a mulțumit pentru rachete și mă așteptam să insiste mai mult pe dimensiunea de cooperare reciprocă în domeniul fabricării de drone. Era un moment prielnic, prin acest parteneriat, să se anunțe demararea cooperării în domeniul producției de drone ucrainene pe teritoriul României.

Văd că nu au adus în discuție decât tangențial problema expertizei în domeniul dronelor ucrainene, disponibilă și pentru România. Zelenski a dat exemplu că, la fel ca în Danemarca și Marea Britanie, și-ar dori ca și în România să înceapă colaborarea pe ce fabricarea de drone”, remarcă Barna, pentru FANATIK.

Românii nu vor ști, concret, ce ajutoare militare oferă statul vecinilor noștri

„Au semnat un parteneriat strategic, iar ideea de a-l semna pe multiple dimensiuni, energetic, minorități, cooperare economică, e un contract-cadru în care pot fi dezvoltate mai multe direcții de acțiune fără să mai fie nevoie de aprobări suplimentare. Zelenski a spus clar că nu vrea să vorbească în mod concret despre câte rachete a primit din partea României. A spus că există o înțelegere să nu se discute despre asta cu claritate”, adaugă Barna.

Legat de adevăratele discuții, cele care nu sunt făcute publice cu ușurință, mai ales legate de ce arme sau alt tip de ajutoare militare s-ar mai fi angajat România să acorde Ucrainei, Barna spune că suntem, deocamdată, în zona speculațiilor, iar înțelegerile pe acest capitol sunt strict secrete.

„Noi, dacă am discuta despre asta, am specula. Am discuta despre documente clasificate, ele pot avea anexe care nu pot fi făcute publice. Dacă a existat azi un document semnat că România mai furnizează interceptori Patriot, asta face parte dintr-o anexă clasificată care, așa cum a zis Zelenski, preferă să nu se dea numărul sau dacă au fost furnizate în urma vizitei de azi. A fost întrebat direct și a spus că nu face obiectul discuției”, a mai spus Barna.

Transparența privind cheltuielile pentru ajutorarea Ucrainei: „Ține mult de Guvernul României”

Una din nemulțumirile multor români este lipsa de transparență cu privire la cheltuielile făcute de România pentru sprijinirea Ucrainei. Barna spune că aici nu Nicușor Dan trebuie să ofere explicații, ci Guvernul României. Totuși, discuția despre banii pentru traiul de zi cu zi versus cei dați pe apărare ori pentru ajutorarea Ucrainei trebuie purtată și din perspectiva securității în zonă pe termen lung, căci niciodată nu se știe cum poate escalada orice conflict.

„Aici ține mult de modul în care Guvernul României vrea să facă totul transparent. Aici a fost o discuție și din partea ministrului apărării că se dorește aprobarea desecretizării, în CSAT, a acestor cheltuieli.

Discuția despre banii dați Ucrainei și câți lei revine românului simplu poate fi purtată și altfel: noi de ce ne înarmăm dacă murim de foame? Sunt întrebări care, aparent, sunt legitime, pe care populația și le pune, dar vrem să fim sătui și să ne cadă bombe în cap sau să strângem un pic cureaua dacă vreodată rușii sau iranienii trag spre România și România nu are cu ce să se apere? 

„Dacă Ucraina nu mai rezistă, ce garanții avem că Rusia nu va merge mai departe?”

Sunt dimensiuni de cheltuire a resurselor publice care nu cred că se întrepătrund în mod direct proporțional. Trebuie să îți asumi o apărare și o securitate națională în orice context. Să ne aducem aminte de anii 1990 în care situația economică era mai dificilă decât acum, dar și atunci tânjeam să avem securitate generată de apartenența la NATO, care a venit la pachet cu niște obligații de profesionalizare a armatei, de înzestrare și așa mai departe. 

Prin absurd, dacă Ucraina nu mai rezistă, ce garanții avem că Rusia nu va merge mai departe să atace militar NATO? Prima dată nu atacă Germania sau Franța, căci nu e indicat nici geografic, nici strategic. Evident că vei începe cu cei mai aproape și cei mai slab pregătiți”, a încheiat expertul în politică externă și securitate.