Mizele implicării SRI în scandalul numirii lui Bogdan Licu la Curtea Constituțională. „Vin trei noi judecători care au ceva în comun: sunt prietenoși cu zona militarizată”

Deși Serviciul Român de Informații (SRI) a reacționat, marți, imediat față de acuzațiile lansate în cadrul dezbaterilor din Parlament privind legăturile procurorului Bogdan Licu cu Serviciul, vocile din societatea civilă susțin că pe agenda Curții Constituționale urmează să sosească o serie de legi de mare interes pentru comunitatea de securitate națională.

SRI, implicat în scandalul numirii lui Licu la CCR

Marți, în cadrul dezbaterilor din Parlament, fostul ministru al Justiției din partea USR, Stelian Ion, a declarat că susținerea pentru numirea lui Bogdan Licu la Curtea Constituțională (CCR) nu a venit din partea partidelor politice ci mai degrabă „din zona unei forțe apolitice”, nominalizând SRI-ul „Este foarte trist că se vine cu asemenea propunere care vine mai degrabă dintr-o susținere a unei forțe apolitice, a unei forțe care ține mai degrabă de serviciile secrete, de SRI, decât de partidele politice”, a spus fostul ministru al justiției.

SRI a reacționat imediat și a catalogat declarațiile lui Stelian Ion drept „un atac sistematic la adresa serviciului”, subliniind că aceste atacuri au fost constatate „fără surprindere și fără caracter de noutate”. „Constatăm, fără surprindere și fără caracter de noutate, atacuri sistematice la adresa Serviciului și a conducerii acestuia și încercări de atragere în disputa politică actuală. Invocarea instituției noastre în acest context este gratuită, nu are legătură cu realitatea, cu normele unui stat de drept ori cu misiunea Serviciului”, se arată în comunicatul emis de SRI.

Acuzațiile cu privire la presupusele legături ale lui Bogdan Licu, în prezent adjunctul procurorului general al României, cu structurile de informații au venit anterior declarațiilor lui Stelian Ion din partea jurnalistei Emilia Șercan, acuzațiile acesteia de plagiat la adresa lui Licu l-au făcut pe acesta din urmă să ceară în instanță renunțarea la titlul de doctor. În ziua votului din Parlament, Emilia Șercan a arătat, într-o postare pe pagina ei de Facebook, nu doar notele mici pe care Bogdan Licu le-a avut în cariera sa academică dar și etapele surprinzătoare ale carierei acestuia.

Digi24.ro

O femeie a găsit o poșetă în care erau acte, bani și telefoane lângă gara din Arad. A luat-o și acum e reținută

„Evenimentele din decembrie 1989 l-au prins în armată, despre care surse din mediul judiciar susțin că Bogdan Licu a făcut-o la trupele de Securitate în București, iar în zilele revoltei din decembrie 1989 ar fi făcut parte dintr-un detașament campat la Palatul Regal, adică exact peste drum de sediul Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Armata a terminat-o în 1990, iar imediat după s-a angajat ca asistent sanitar la o unitate de jandarmi din București (mulți care vor să ascundă că au lucrat la Securitate înainte sau imediat după 1990 spun că au lucrat la Jandarmi). 

Încă un element important de CV: în 2003 începe ascensiunea lui în cadrul sistemului judiciar, iar odată cu ea acesta bifează un curs la Colegiul Național de Apărare al MApN în 2003, și unul la Colegiul Național de Informații al SRI în 2004. Abia după aceea prinde drag de carte, dă gata un masterat la o altă prestigioasă universitate privată, „Nicolae Titulescu”, în Drept Penal, și un altul în Relații Internaționale și Integrare Europeană la SNSPA. După care urmează în mod firesc un doctorat plagiat, făcut la Academia SRI sub bagheta inegalabilului impostor Gabriel Oprea”, a scris Emilia Șercan pe pagina ei de Facebook.

De ce l-a nominalizat PSD pe Bogdan Licu

Nominalizarea lui Bogdan Licu din partea PSD-ului pentru un fotoliu la CCR a fost oarecum surprinzătoare în contextul în care magistratul a părut a fi unul din preferații președintelui Iohannis care anterior l-a numit în poziția de adjunct al procurorului general în ciuda unui aviz negativ dur venit din partea CSM. Însă cum Marcel Ciolacu a fost unul dintre inițiatorii unui proiect de lege prin care se încerca o depolitizare a CCR prin aceea că cei nominalizați trebuiau să nu fi fost membri ai partidelor politice, iar armonia din coaliția cu PNL pare să se fi instaurat deplin, cele două mari partide s-au înțeles ușor asupra viitoarelor nume de la CCR.

Dacă ar fi existat o teamă privind nominalizarea unui nume controversat, aceasta pare să se fi evaporat repede, iar analiștii politici sunt de părere că prin acest episod PSD nu va avea de decontat un cost electoral în contextul în care subiectul justiției nu mai este unul de atenție în rândul opiniei publice.

Digisport.ro

FOTO Gest golănesc, fără precedent, al unui luptător către fata din ring! Ce a urmat depăștește orice imaginație

„Nu cred că impactul temei justiției sau anticorupției în general mai are impactul de acum câțiva ani, atunci când ne trezeam de dimineață până seara cu subiecte legate de acest lucru. Acum justiția și anticorupția nu mai sunt pe agenda publică și nici pe agenda politică decât marginal sau doar pentru anumite partide, în speță USR. În consecință, nu cred că aceste nominalizări la CCR au reprezentat o miză publică foarte mare sau niște acțiuni din care partidele să poată avea de câștigat sau de pierdut în ceea ce privește imaginea.

Cred că asta s-a văzut prin prisma nominalizărilor făcute. PSD a ales un om cu anumite probleme în spațiul public ce țineau de o anumită teză plagiată și ulterior cu apariția unor informații din partea jurnalistei Emilia Șercan cu privire la trecutul său, însă nu cred că social democrații au de pierdut în urma acestei nominalizări în vreun fel. De ce? Pentru că cei care văd cu ochi nu foarte buni aceste nominalizare sunt deja oamenii care în genere nu votează PSD, publicul de bază al USR-ului”, a declarat, pentru FANATIK, consultantul politic Adrian Zăbavă.

În opinia acestuia, nu același lucru se poate spune și despre PNL, liberalii având de navigat propriul trecut în care au fost o voce importantă împotriva atacurilor asupra justiției din timpul guvernării Liviu Dragnea.

„Pe de altă parte PNL este în situația de a gestiona un trecut în momentul de față, un trecut în care a tot folosit tema justiției în perioada de opoziție la PSD în perioada 2016-2019 în principal. E adevărat că odată cu trecerea timpului inclusiv percepția legată de PNL și legătura acestora cu progresele în domeniile justiției se estompează. Decizii consecutive luate de PNL sau președintele Iohannis au făcut parte din electorat să nu mai creadă în aceștia din perspectiva unor progrese în justiție, așa cum erau ele văzute în perioada de opoziție – niște schimbări, o susținere totală a luptei anti-corupție, nume fără semne de întrebare.

În consecință, în ceea ce privește PNL am putea spune că este actorul politici asupra căruia se ridică cele mai mari semne de întrebare când e vorba de justiție. Însă chiar și așa, odată cu trecerea timpului, lucrurile acestea se estompează tot mai mult. Rămâne de văzut la momentul electoral alături de alte subiecte și teme, cum va fi asocierea cu PSD, dacă această îndepărtare de subiectul justiției va avea consecințe pentru PNL. E greu de cuantificat acest cost în acest moment, însă este clar că prin aceste episoade PNL se îndepărtează de o parte a publicului urbanului mare pentru care toată perioada 2016-2019 nu a fost uitată”, a mai precizat Adrian Zăbavă.

Legi cu interes așteptate la CCR

Chiar dacă există o liniște asigurată de larga majoritate și contextul în care interesul pentru justiție a scăzut în rândul opiniei publice, rămâne întrebarea de ce alianța PSD-PNL a votat numirea unui magistrat nu doar cu o problemă de imagine legată de plagiat, dar și cu această legătură cu Serviciile, aspect ce se mulează perfect pe strategia de comunicare a opoziției.

Vocile din societatea civilă atrag atenția că pe masa viitoarei CCR sunt așteptate o serie de legi cu miză directă pentru SRI. Una dintre acestea este legea privind modificările aduse la Codul Comunicațiilor, ajunsă deja la instanța constituțională după ce a fost atacată de către Avocatul Poporului, prin care a fost extinsă aria interceptările SRI. În forma adoptată de Guvernul Ciucă, legea prevede ca toți furnizorii de comunicații, internet și găzduire cu resurse IP să permită și să suporte costurile aferente interceptării legale a comunicațiilor de către SRI.

Sociologul Ovidiu Voicu, președintele Centrului pentru Inovare Publică, susține că pe agenda viitoarei curți sunt mai multe legi sensibile pentru comunitatea de securitate națională și că cele două numiri de marți, plus viitoarea numire a președintelui Iohannis, vor asigura o majoritate confortabilă la CCR pentru această zonă de interese.

„Se schimbă fundamental structura de putere de la Curtea Constituțională. Vin trei noi judecători care au ceva în comun: sunt prietenoși cu ceea ce numim comunitatea de securitate națională, adică cu zona militarizată. Va fi o Curte Constituțională mai dispusă să accepte acapararea puterii, pe cale legală, de către structurile de securitate.

Spre exemplu, pe agenda CCR este legea ce transpune Codul Comunicațiilor, de coada căreia Parlamentul a agățat puteri sporite pentru SRI în domeniul interceptării comunicațiilor (senatoarea Scânteie a jucat un rol important în adoptarea legii, oare ce va spune judecătoarea Scânteie?). Tot pe agenda Curții, ordonanța de de urgență care amputează legea transparenței decizionale, dând guvernului puterea să aleagă când legiferează fără dezbatere publică.
Ar putea să ajungă la CCR proiectul de lege care pune SRI și STS în poziții cheie cu privire la cloud-ul guvernamental, cu acces nelimitat la toate datele deținute de instituțiile publice”, a explicat Ovidiu Voicu.

Elena Calistru, președintele ONG-ului Funky Citizens, este de părere că prin aceste nominalizări pare să fi dispărut orice fel de echilibru politic care ar mai fi putut exista la CCR, actuala coaliție de guvernământ avânt un control total asupra guvernării, asupra Parlamentului și acum asupra unei instituții cheie.

„Ceea ce cred că este diferit în acest moment față de alte momente în care au existat numiri controversate la CCR este că în general aveam un soi de echilibru. Exista o cutumă a reprezentării unor interese relativ divergente, adică un soi de putere sau opoziție care își lăsau loc de o manieră elegantă pentru ca puterea să nu preia întru totul controlul tuturor instituțiilor.

Sigur, un personaj precum Bogdan Licu poate ridica niște semne de întrebare în privința unor proiecte controversate, dar dincolo de el ca individ, în acest moment vorbim de o întreagă Curte Constituțională unde majoritatea judecătorilor este deja pe aceeași lungime de undă și mi-este foarte greu să văd cum s-ar putea schimba niște dinamici de putere. Și aici mă gândesc inclusiv la discuții de tipul supremația dreptului european sau Codul Comunicațiilor, dar și multe altele.

Să ne aducem aminte că, așa controversată cum este, CCR în ultimii ani a avut momente și spețe în care a ieșit într-o foarte mare măsură din așteptările majorității politice și câteodată chiar absolut surprinzător. Să ne gândim numai la partea de legi Big Brother, pe care le-au respins de câteva ori. Din păcate ce vedem acum este o foarte mare liniște și o reprezentare cvasitotală a unei largi majorități, care iată, controlează și guvernarea, controlează și Parlamentul și controlează și o instituție cheie cum este CCR”, a declarat, pentru FANATIK, Elena Calistru.