Moartea lui Valentin, polițistul din Galați găsit împușcat în pădure, scoate la iveală o problemă ținută sub tăcere. Ce l-ar fi determinat să facă gestul extrem: „La noi e privit ca o ciudățenie”

Moartea unui polițist din cadrul IPJ Galați deschide una din cele mai sensibile discuții despre presiunea uriașă care apasă asupra oamenilor aflați în prima linie a anchetelor criminale. Comisarul Valentin Graur (40 de ani), ofițer în cadrul Serviciului de Investigații Criminale, a fost găsit fără viață în mașina de serviciu, în pădurea Gârboavele din județul Galați, după ce dispăruse de câteva ore bune. Primele date ale anchetei arată că polițistul era împușcat în cap, iar toate indiciile duc către o posibilă sinucidere.

Dramă uriașă în Poliția Română: Valentin, un ofițer criminalist de 40 de ani, găsit împușcat în cap în mașina de serviciu

Cazul i-a șocat atât pe colegii săi, cât și pe cei din familie, mai ales că în spatele tragediei apar detalii care vorbesc despre probleme personale, stres profesional și semnale de alarmă care, poate, nu au fost observate la timp. Potrivit informațiilor apărute până acum, ofițerul a părăsit sediul muncii în seara zilei de joi, 14 mai, în jurul orei 20. Le-ar fi spus colegilor că merge să verifice o persoană arestată la domiciliu, această scuză fiind perfectă pentru a putea pleca cu arma de la unitate.

A doua zi, dimineață, la ora 10, acesta a fost găsit mort în mașină, după ce șeful său de la Criminalistică a remarcat că nu s-a mai prezentat la post. Anchetatorii încearcă acum să stabilească exact ce s-a întâmplat în orele dinaintea tragediei. Un detaliu care a atras atenția este faptul că, în dimineața zilei de 15 mai, în jurul orei 08.00, polițistul ar fi trimis mesaje cu conținut afectiv către mama și soția sa. Surse apropiate anchetei spun că ofițerul era despărțit în fapt de parteneră și nu mai locuia împreună cu familia. Mai mult, în cursul anului 2026 ar fi existat episoade tensionate între cei doi, inclusiv agresiuni reciproce, context în care fusese deschis un dosar penal pentru violență în familie.

Criminalistul Liviu Chesnoiu trage un semnal de alarmă după tragedia de la Galați

În ziua tragediei, polițistul ar fi trebuit să își ducă copiii la școală, dar nu a mai apucat. Criminalistul Liviu Chesnoiu a explicat pentru FANATIK că o meserie precum cea pe care o avea Valentin poate duce la distrugere psihică, mai ales atunci când problemele profesionale se întrepătrund cu cele personale.

Digi24.ro

Titi Aur, despre TIR-ul scăpat de sub control din Constanța: A fost aproape intenționat

„Știu cum este munca colegilor mei criminaliști, sunt în prima linie, văd moartea în toată grozăvia ei, de la accidente la tot felul de nenorociri. Oamenii aceștia evident că sunt afectați, căci nu degeaba tot zicem la televizor că sunt imagini care pot afecta emoțional. Oamenii aceștia, fiind în prima linie, văd moartea, simt mirosul morții. Să fii criminalist asta presupune. Să fii acolo la fața locului, să faci tot felul de cercetări presupune să stai față în față cu moartea”, a declarat Chesnoiu, pentru FANATIK.

Digisport.ro

Declarația zilei: Volodimir Zelenski l-a văzut pe Roman Abramovich și i-a spus-o în față

Meseria pe care o avea Valentin nu era una deloc ușoară. Peste nenorocirile pe care le vedea în misiuni au venit și problemele din familie

Expertul în testele poligraf vorbește despre un fenomen rar discutat în România: sindromul post-traumatic în rândul polițiștilor. În alte state, spune el, oamenii care lucrează în astfel de structuri sunt monitorizați permanent și trimiși periodic la psiholog.

„La americani, de exemplu, oamenii aceștia sunt periodic tratați, adică trimiși la psiholog, se face o terapie cu ei. În cazurile foarte groaznice, polițiștii au tendința să se sinucidă. Oamenii aceștia capătă un sindrom post-traumatic. Nu trebuie să ți se întâmple neapărat ceva pe plan personal ca să ai acest sindrom, având această meserie. Păi la noi e privit ca o ciudățenie acest sindrom, nu se face nimic”, a explicat criminalistul.

În opinia sa, cazul polițistului din Galați nu poate fi privit separat de presiunea psihologică uriașă acumulată în ani de muncă. „Acești polițiști merg acasă încărcați cu energie negativă după toate nenorocirile pe care le-au văzut în misiune. Bineînțeles că dacă e o problemă în familie ies scântei. În primul rând, șeful acestui polițist dacă l-a văzut mai abătut trebuia să facă ceva, mai ales că se știe că avea probleme în familie. Trebuia trimis la psiholog, să i se fi dat un concediu medical. Singur nu ai cum să te vindeci”, a spus Chesnoiu.

Chesnoiu: „Era într-o depresie groaznică”

Declarațiile sale vin în contextul în care ancheta a scos la iveală faptul că ofițerul trecea printr-o perioadă dificilă pe plan personal. Separarea de parteneră și dosarul deschis pentru violență în familie ar fi amplificat starea psihică deja fragilă. Criminalistul vorbește și despre semnalele pe care oamenii aflați într-o depresie severă le transmit adesea înainte de a recurge la un gest extrem.

„Dacă era închis în el și nu cerea ajutorul celor din jur, ținea în el, iar toată starea asta se amplifică, se mărește și se ajunge la o nenorocire. Cu siguranță a dat niște semnale subliminale, abătut, închis în el… Era într-o depresie groaznică dacă a recurs la acest gest”, a declarat Chesnoiu pentru FANATIK.

Polițiștii pot pleca cu arma de la serviciu doar cu un motiv bine întemeiat

Un alt aspect extrem de important în anchetă este legat de folosirea armei de serviciu. Potrivit lui Liviu Chesnoiu, aici procedurile sunt foarte clare: un polițist nu ar trebui să plece acasă cu pistolul de serviciu decât în anumite condiții speciale. Așa cum am prezentat în rândurile de mai sus, Valentin a găsit un motiv întemeiat pentru a pleca de la birou cu pușca.

„Cu arma din dotare nu stai tot timpul, trebuie să ai un motiv să pleci cu ea acasă. Arma aceea nu avea ce să caute la el, trebuia lăsată în rastel, se scoate numai când te duci la tragere sau ai o misiune periculoasă. Cu siguranță a scos-o invocând un motiv”, a explicat expertul criminalist.

În paralel, procurorii și polițiștii încearcă să stabilească toate împrejurările în care s-a produs tragedia. Vor fi analizate traseul parcurs de ofițer, convorbirile telefonice, mesajele trimise și imaginile surprinse de camerele de supraveghere. De asemenea, medicii legiști urmează să stabilească exact cauza morții și intervalul în care aceasta s-a produs.

Până la finalizarea anchetei, varianta unei sinucideri rămâne principala ipoteză luată în calcul de anchetatori. Totuși, procedurile prevăd verificarea tuturor pistelor posibile. Dincolo de ancheta penală, cazul ridică însă o întrebare uriașă despre sistemul în care lucrează polițiștii români și despre felul în care aceștia sunt protejați psihologic.

„Noi nu știm să ne protejăm oamenii: polițiștii aceștia sunt stresați, sunt șocați de ce văd, nu sunt roboți. Trebuie să regândim cum protejăm polițiștii care sunt în prima linie, iar eu spun asta din realitate”, avertizează Liviu Chesnoiu.

Depresia, tot mai des întâlnită

Chesnoiu spune că depresia rămâne, în continuare, un subiect tabu în România, mai ales în structurile de forță, unde mulți nu cer ajutor când suferă de teama etichetelor. „Nimeni nu recunoaște când are o problemă psihică, căci se pune eticheta de nebun. Depresia ne bântuie pe toți, dă târcoale tuturor, e boala secolului. Netratată se cronicizează și uitați unde se ajunge. Sinucigașii cochetează cu ideea asta periodic, ei trag niște semnale de alarmă, căci intervine instinctul de conservare”, ne-a spus Chesnoiu.

Chesnoiu a oferit și un exemplu personal pentru a explica cât de puternice pot deveni traumele emoționale chiar și pentru oamenii obișnuiți să lucreze zilnic cu moartea. „Spuneau colegii când veneau de la accidentele de circulație și ziceau că moartea are mirosul ei, iar peste asta vine tot stresul, căci ei trebuie să cerceteze niște situații cu maximă atenție. Eu, de exemplu, când a murit tatăl meu, am slăbit 20 de kilograme, pe undeva am cerut ajutorul, iar șeful meu m-a încurajat, mi-am continuat misiunile”, a mărturisit criminalistul.