Guvernul României a modificat, joi, legea electorală, practic modul în care urmează să se desfășoare alegerile prezidențiale din primăvară, nu doar fără nicio dezbatere publică, dar fără ca măcar să-și anunțe intenția în acest sens și fără ca măcar să publice un proiect al actului normativ. Mai mult, modificare este făcută în lipsa unor rapoarte privind alegerile trecute, deci fără ca autoritățile să identifice problemele cu care s-au confruntat. În plus, textul ordonanței aduce modificări importante, precum obligațiile privind materialele electorale, dar și ora la care se închid urnele de votare din diaspora.
Una din principalele modificări aduse modului de desfășurare a alegerilor de noua ordonanță vizează închiderea urnelor din diaspora la ora 21,00, ora României, însă și nu ora locală. Asta înseamnă că în Marea Britanie urnele se vor închide la ora 19.00, și la ora 22.00 la Moscova de exemplu. Dacă aceste intervale nu par semnificative, ele sunt însă peste Atlantic, pe coasta de vest a SUA și în Canada, unde votul s-ar încheia duminică la ora 11.00.
„La alegerile pentru Președintele României din anul 2025 și la alegerile locale parțiale din anul 2025, în ziua de duminică, votarea începe la ora locală 7,00 şi se încheie la ora locală a României 21,00”, se arată la art. 5 al ordonanței adoptate, joi, de către Executiv, prin care s-a prelungit și programul de vot de vineri, din Diaspora, acolo unde în loc de ora 12.00, urnele se vor deschide la ora 07.00, ora locală.
Prin această modificare vor dispărea situații, de tipul celei întâlnite la alegerile din 24 noiembrie, când, după închiderea urnelor din România, Elena Lasconi a lansat un apel la românii din Statele Unite să iasă la vot pentru a o împinge în turul II. De altfel, această modificare a fost criticată dur de către fostul președinte al USR, Cătălin Drulă.
„Reflex pesedist clasic: nu se pot abține să nu pedepsească Diaspora când le încurcă socotelile. În America, asta înseamnă că votul se va termina duminică dimineață (la ora 11 dimineața pe coasta de vest). Ciolacu nu le poate ierta românilor de acolo că l-au scos din turul 2, votând pentru Elena Lasconi. Panglicari, resentimentari, securiști = Puterea ilegitimă de la București, PSD-PNL”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook.
Societatea civilă a criticat în termeni duri modul în care Executivul a trecut această ordonanță, în lipsa completă a oricărei idei de transparență. „Ne exprimăm regretul că Guvernul alege să aplice aceleași metode opace de guvernare, într-un astfel de context politic și social, în care încrederea cetățenilor în partidele tradiționale și în instituțiile statului s-a prăbuși”, se arată într-un comunicat de presă semnat de mai multe organizații non-guvernamentale, precum EFOR, ActiveWatch, Miliția Spirituală sau Centrul pentru Inovare Publică.
Vocile din societatea civilă sunt de părere că modificarea orei de închidere a urnelor în diaspora nu pare a rezolva o problemă reală, ne-existând plângeri sau nemulțumiri față de acest aspect până acum. Septimius Pârvu, expert în cadrul EFOR, este de părere că măsura restrânge dreptul de vot al cetățenilor români din diaspora, în condițiile în care, tradițional, duminica este ziua în care oamenii merg la vot.
„Este o reglementare care există de foarte mult timp, și până acum acest aspect nu a fost criticat. Sigur, există acest potențial, ca alegătorii să se uite la cine a ieșit, dar trebuie să ne gândim că rezultatele apar destul de târziu, la 21.00 avem doar un exit-poll, iar la ultimele alegeri primele rezultate oficiale sunt după miezul nopții. Iar ca factori de influențare, ele există și pe parcursul zilei… oricum, nu există o justificare scrisă pentru această modificare. Nici nu avem acces la textul final al Ordonanței, ne bazăm doar pe ce a apărut în presă.
Faptul că ar exista o influențare nu mi se pare un motiv temeinic să reduci timpul de votare. Mi se pare o prostie să prelungești până vineri la ora 07, când lumea nu votează, lumea se duce la muncă la ora aia. Practic, în vest scurtezi procesul, în est se lungește – nu are sens. Până acum s-a calculat în funcție de ora locală, pentru că trebuie să oferi tuturor același timp de vot, aceeași perioadă în are pot vot, altfel scurtezi timpul în care unii alegători pot efectiv vota. Faptul că nu există o minimă transparență, o minimă discuție pe tema asta, mi se pare absurd. E o limitare a drepturilor electorale a unor alegători, absolut fără nicio justificare”, a declarat, pentru FANATIK, Septimius Pârvu.
De asemenea, sociologul Ovidiu Voicu, directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică, este de părere că măsura nu pleacă de la o problemă reală, în condițiile în care peste Atlantic votează oricum puțini cetățeni, prea puțini pentru a influența rezultatele unor alegeri.
„Pare o reglementare de tipul hai să ne aflăm în treabă. Noi avem de aproape 20 de ani stabilit ora locală 21.00 și nu a fost niciodată o problemă, nu s-a plâns nimeni. Vorbim de țări la vest, dincolo de Atlantic unde diferența ar fi majoră, sunt puțini alegători, puțini ca să facă o diferență. Pare o reglementare ce nu răspunde unei probleme. Cel mai probabil e o chestiune tehnică, e mai ușor pentru AEP să aștepte mai puțin să numere voturile. Cum zicea domnul Greblă, „alegerile au fost oricum organizate impecabil” – de ce să le mai schimbe atunci, dacă au fost impecabile”, a declarat, pentru FANATIK, Ovidiu Voicu.
Ordonanța vine însă și cu modificări importante, mai ales în ceea ce privește publicitatea electorală, practic unul din elementele ce au condus chiar la anularea alegerilor din noiembrie-decembrie. Spre exemplu, în ceea ce privește informațiile privind materialele electorale care trebuie făcute publice la fiecare anunț, Ordonanța prevede obligația menționării dacă materialul „a făcut obiectul unor tehnici de vizate a unui public-țintă”, cu alte cuvinte dacă distribuirea lui s-a făcut pe baza unui algoritm.
Septimius Pârvu este de părere că termenii folosiți în noul act normativ sunt alții decât în legislația electorală de până acum, astfel că neclaritatea este și mai mare, putând da naștere la foarte multe confuzii în ceea ce privește aplicarea acestor prevederi.
„În primul rând termenul folosit este cel de „materiale politice”, în timp ce noi avem în legislație termenul de „materiale electorale”. Sunt niște obligații de marcare, pentru „actorii politici” – o altă definiție foarte largă, se referă și la alegătorii care fac campanie?, nu știm. Dacă scriu pe Facebook ceva intru aici? Dacă pun o poză cu un candidat atunci mi se aplică această prevedere, și trebuie să pun toate informațiile solicitate – adresă de mail și alte chestii? Pentru toate astea trebuia să avem o discuție publică, pentru că în acest moment nu este foarte clar cum se aplică acest articol, plus că se referă la toată campania, și nu doar la ziua alegerilor”, a declarat acesta pentru FANATIK.
Sociologul Ovidiu Voicu amintește de situațiile în care, la alegerile trecute, poliția a venit la cei care aveau postări publice pe teme electorale în ziua alegerilor și spune că reglementările din actuala ordonanță merg în această direcție.
„Apoi apare un exces de reglementare în ce privește publicitatea politică. Noi am avut în campania trecută, în ziua votului, oameni cărora le-a venit poliția acasă că au dat share la postările unor candidați. În direcția asta este reglementat, că orice postare cu caracter politic este sancționată dacă nu sunt toate informațiile făcute public. Dacă eu pun poza unui candidat, poate fi candidatul culpabil? Poate să i se ceară rețelei să dea jos postarea? Ce facem cu clipurile muzicale, cărțile care sunt folosite în campanii? E o zonă gri și destul de prost reglementată”, a explicat acesta.
În plus, acesta menționează că nici măcar aspectul cu care premierul Marcel Ciolacu s-a lăudat, faptul că România va amenda companiile internaționale ce nu respectă deciziile AEP cu până la 5% din cifra de afaceri, nu este lipsit de probleme, putând exista un conflict chiar cu instituțiile europene.
„E un rezultat prost. E prost și ca formă și pare că și ca fond, și zic pare pentru că noi nu am văzut oficial textul actului. Guvernul nu l-a dezbătut public, nu a luat avizele necesare. De obicei, când Executivul face lucrurile astfel, lucrurile nu ies bine.
Pe fond, din ce am văzut în presă, sunt niște semne de întrebare importante. Spune acolo vă vor amenda cu 1-5% din cifra de afaceri companiile care nu respectă deciziile AEP. Adică amendează pe ByteDance, în China? Suntem în situația Rusiei care a amendat Google cu nu știu câte miliarde, și compania americană a zis și ce dacă! Ce o să facem dacă chinezii nu plătesc, o să atacăm China?
Apoi OUG pare să intre în conflict cu regulamentul european care abordează aceste companii, în condițiile în care autoritățile noastre pas să zică că negociază ele direct. Adică încălcăm chiar logica pentru care aceste regulamente se negociază la nivel european, adică că un stat național nu are întotdeauna pârghiile de a negocia cu aceste multinaționale”, a mai declarat, pentru FANATIK, sociologul Ovidiu Voicu, care subliniază că nu este clar dacă aspectul a fost discutat de către autoritățile române cu platformele de rețele sociale sau cu Comisia Europeană.
În ultimă instanță, societatea civilă a criticat faptul că aceste măsuri au venit în lipsa oricărei transparențe publice privind modificările făcute, dar și prin faptul că ele au fost făcute fără ca autoritățile competente în materie să-și prezinte concluziile după alegerile din noiembrie-decembrie.
„Sunt modificări făcute înainte de a vedea un raport de la Autoritatea Electorală, de la MAI, de la SRI cu privire la ce s-a întâmplat la ultimele alegeri, așa cum am văzut în Moldova. Acolo Serviciul de Informații a venit cu un raport, au precizat ce au făcut, la noi, fără un astfel de raport e greu să știi dacă am rezolvat vreo problemă sau nu. Asta pentru că nu este descrisă problema”, este de părere sociologul Ovidiu Voicu.
„Nu avem încă un raport tehnic al alegerilor trecute, să vedem ce nu a mers bine și ce a funcționat. De aici trebuia să avem o discuție cu toată lumea și să vedem ce putem face. Altfel, ne-am trezit cu situația ridicolă în care avem un proiect cu schimbări majore despre care nimeni nu știa nimic. Practic, riști să blochezi toată campania unui candidat pentru că nu a trecut cineva adresa de mail pe o postare. E ridicol după eșecul de control din noiembrie decembrie”, a precizat și Septimius Pârvu.