Modificări substanţiale la Legea pensiilor. Se schimbă vârsta de pensionare pentru două categorii de angajaţi. Ce se întâmplă cu sporurile

Violeta Alexandru, fostul ministru al muncii, împreună cu alți 22 de parlamentari liberali, a depus un proiect de lege prin care sunt modificate chestiuni  legate de modul de reducere a vârstei de pensionare, cel de calcul a pensiei, precum și modificarea regimului pensiilor de urmaș.

Inițiatorii susțin că proiectul lor repară unele inechități din actuala lege a pensiilor din sistemul public și contribuie la clarificarea unor chestiuni pentru care s-a ajuns în situația ca statul să fie dat în judecată de mii de pensionari, nemulțumiți de modul în care li s-a calculat pensia.

Proiectul a fost pus în dezbatere publică și urmează să fie dezbătut în Senat, care este prima Cameră sesizată în acest caz. Inițiativa reglementează trei chestiuni care, până acum, au provocat nemulțumirea unor categorii de pensionari.

Calcul schimbat la vârsta de pensionare a două categorii de angajați

Legea actuală prevede că persoanele care au lucrat în condiții de muncă deosebite sau în condiții speciale beneficiază de reducerea vârstei de pensionare proporțional cu anii lucrați. La calculul reducerii vârstei de pensionare se iau în considerare doar anii compleți lucrați în condițiile menționate, nu și timpul fracționat, adică luni sau zile.

Digi24.ro

Liderul interlop Costel Corduneanu a murit în spital, în urma unei operații dificile la inimă

În cazul adoptării acestei legi, vor putea fi luate în calcul toate perioadele lucrate în condiții deosebite/ speciale pentru a stabili cu cât se reduce vârsta retragerii din activitate. „Perioadele de lucru fracţionate trebuie să fie luate în considerare la calcul stagiului de cotizare realizat în grupe de muncă în condiţii deosebite/condiţii speciale. Este timp muncit la fel cum este şi timpul muncit în ani întregi”, se arată în expunerea de motive.

Toate sporurile vor fi luate în calcul la stabilirea pensiei

În al doilea rând, inițiatorii vor să rezolve disputa dintre stat și pensionarii care au reclamat – mulți dintre ei au mers și în instanță din acest motiv – că nu toate veniturile pentru care au plătit contribuții de asigurări sociale au fost luate în considerare la stabilirea nivelului  pensiilor lor.

Potrivit Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, pentru perioadele dinaintea datei de 1 aprilie 2001, sunt luate în calcul doar sporurile cu caracter permanent și veniturile nete, nu și veniturile brute pentru care s-au plătit contribuții.

„Din cauza acestor prevederi, în instanţă, sunt foarte multe procese câştigate de pensionari în vederea luării în considerare a tuturor veniturilor (inclusiv a sporurilor) pentru care s-a plătit contribuţia socială (nu doar a sporurilor cu caracter permanent). Prin decizia nr. 19/2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a analizat regimul juridic al unor venituri suplimentare dobândite de asiguraţi anterior datei de 1.04.2001, stabilind că veniturile suplimentare pot servi ca bază de calcul a dreptului de pensie dacă au fost incluse în salariul brut şi au constituit bază de calcul a contribuţiei de asigurări sociale virate la bugetul public”, menționează inițiatorii.

Digisport.ro

Lovitura de proporții care se pregătește în tenisul românesc

Aliniind prevederile Legii pensiilor cu jurisprudenția Înaltei Curți de Casație și Justiției, pensionarii nu vor mai trebui să se adreseze instanțelor pentru a-și primi pensiile la nivelul pe care îl merită. Totodată, și statul român va scăpa de o bătaie de cap întrucât din 2010 până acum s-au înregistrat 250.000 de procese pe acest tip de spețe. Doar în anul 2020, statul a cheltuit 15.000.000 lei pentru asistență juridică în aceste procese, iar în cazurile în care a pierdut – cele mai multe dintre ele, a trebuit să suporte și cheltuielile pentru recalcularea pensiilor pentru persoanele care au  avut câștig de cauză în instanță.

În cazul în care toate veniturile pentru care s-a plătit contribuție vor fi luate în considerare la stabilirea dreptului  la pensie, circa 1,8 milioane de pensionari vor fi beneficiari în următorii cinci ani.

„Numărul pensionarilor în luna iulie 2021 a fost de 4,8 milioane, pensia medie este 1.558 lei şi punctajul mediu de 1,11. În cazul în care la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se va utiliza venitul total brut lunar asupra căruia s-a datorat, potrivit legii, contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat, estimăm o creştere de 10% a punctajului mediu până la valoarea de 1,22, astfel încât impactul bugetar estimat va fi de aprox. 290 milioane lei/5 ani pentru un număr de 1,8 milioane beneficiari”, precizează inițiatorii.

Numărul beneficiarilor de pensie de urmaș va crește

Ultima chestiune care se dorește a fi reglementată este cea a pensiei de urmaș pentru soțul supraviețuitor. Potrivit legislației actuale, pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii. Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile pentru obţinerea pensiei de urmaş poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

Una dintre condiții prevede o durată de cel puțin 15 ani a căsătoriei pentru ca soțul supraviețuitor să beneficieze de pensia de urmaș. În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus. În cazul căsniciilor cu o durată mai mică de 10 ani, nu se mai poate acorda pensie de urmaș pentru soți.

Potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice, circa 480.000 de pensii aflate în plată sunt pensii de  urmaș, ceea ce reprezintă 10% din total, la nivelul lunii  iulie. Nivelul mediu al acestui tip de pensie este de 814 lei pe lună.

Prin proiectul de lege inițiat de parlamentarii PNL este introdusă și posibilitatea acordării pensiei de urmaș în cazul căsătoriilor mai scurte de 10 ani, dar de cel puțin un an.

„În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 10 ani, dar de cel puţin un an, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,58% pentru fiecare lună, respectiv cu 7,0% pentru fiecare an de căsătorie care lipseşte din durata de 10 ani”, se arată în proiectul de lege.