Moldova, lăsată iar fără autostrăzi. Planul Național de Reziliență ignoră cea mai săracă provincie a țării

Forma finală a Planului Național de Relansare și Reziliență prevede fonduri reduse pentru infrastructura rutieră față de forma inițială, iar cea mai afectată de modificări este regiunea Moldovei pentru care alocările pentru autostrăzi au devenit acum ipotetice și neprecizate.

Fondurile pentru infrastructura rutieră vor fi direcționate mai mult către construirea unor drumuri de legătură ale unor localități cu autostrăzile deja  existente sau, în anumite cazuri, nici măcar construite.

În aceste condiții, Moldova este lăsată din nou de izbeliște putând doar să spere că guvernanții își vor respecta promisiunile de a aloca anual sume de la buget pentru construirea autostrăzilor și de a utiliza fondurile de coeziune venite de la UE, ceea ce până acum nu s-a întâmplat în pofida angajamentelor luate public.

Moldova, nici redresată, nici rezilientă

Prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene, România ar urma să primească 30,4 miliarde de euro, atât sub formă de granturi, cât și ca împrumuturi la dobândă avantajoasă. Prima formă a planului a fost publicată de către Ministerul Fondurilor Europene în  noiembrie 2020 și prevedea alocări consistente pentru infrastructura rutieră: 6,403 miliarde de euro către autostrăzi în lungime totală de 662 km, la care se adăugau 2,336 miliarde de euro pentru drumuri expres cu o lungime de 663 km.

Digi24.ro

O femeie a găsit o poșetă în care erau acte, bani și telefoane lângă gara din Arad. A luat-o și acum e reținută

Din banii pentru construirea autostrăzilor, nu mai puțin 2,943 de miliarde euro ar fi mers către autostrada A7 pe traseul Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău (cu legătură către Piatra Neamț) – Pașcani – Suceava – Siret, cu o lungime totală de aproape 430 de kilometri. Moldovenii puteau spune că le-a pus Dumnezeu mâna în cap dar, de fapt, „dumnezeii” de la București le-au mai dat o palmă după ceafă.

În formă discutată în primă lectură în ședința de astăzi a Guvernului, fondurile totale pentru infrastructura rutieră, autostrăzi și drumuri expres, au fost reduse la 4,5 miliarde de euro. Majoritatea fondurilor vor merge către drumurile expres care sunt menționate explicit în noul Plan Național de Redresare și Reziliență. În schimb, pentru autostrăzi nu sunt menționate sumele, iar în cazul autostrăzilor care ar trebui să lege Moldova de restul țării nici măcar tronsoanele ce vor fi finanțate. Astfel, în dreptul A7 (Ploiești-Pașcani) și A8 (Târgu Mureș – Târgu Neamț – Iași – Ungheni) este trecută doar expresia „anumite secțiuni”.

În schimb, pentru A1 (București – Pitești – Sibiu – Timișoara – Arad – Nădlac) este menționată explicit finanțarea secțiunii Lugoj – Deva. Pentru A3 (București – Ploiești – Brașov – Târgu Mureș – Cluj-Napoca – Oradea) este reluată afirmația vagă „anumite secțiuni”, dar cu menționarea clară a centurii Clujului.

Un singur drum expres pentru nord-estul țării

În rest sunt trecute drumuri expres care vor lega anumite orașe de autostrăzile aflate deja în construcție sau care, teoretic, vor fi construite:
„o Legătura între Autostrada A1 – Timișoara – Aeroportul Timișoara;
o Legătura Autostrada A8 – Lețcani Vest – Bypass Iași – Iași Dacia;
o Legătura Apahida (Est Cluj-Napoca) – Jucu (Zona industrială și logistică);
o Legătura între Autostrada A1 – Pitești – Mioveni Bypass;
o Legătura Craiova Est – Drum Expres Pitești – Craiova;
o Legătura Hunedoara – Sântuhalm – Autostrada A1;
o Legătura A10 – Teiuș – Blaj (zona industrială); 
o Legătura Autostrada A3 – Mărtinești – Vâlcele;
o Alternativa Techirghiol (Litoral Express);
o Legătura Slobozia – Drajna Nouă – Autostrada A2;
o Legătura Călărași – Drajna Nouă – Autostrada A2;
o Legătura DN1 – Aeroport Henri Coandă – Autostrada A3/A0;
o Legătura Sfântu Gheorghe – Autostrada A13; (Brașov- Târgu Secuiesc – Brașov)
o Legătura Râmnicu Vâlcea – Tigveni.”

Digisport.ro

FOTO Gest golănesc, fără precedent, al unui luptător către fata din ring! Ce a urmat depăștește orice imaginație

În afară de tronsonul Lețcani – Iași, niciunul dintre aceste drumuri nu se află în Moldova. Față de lista din noiembrie din Planul de Reziliență, au dispărut Botoșani – Suceava, Vaslui – Bacău și Soveja – Lepșa.

În schimb documentul vorbește de introducerea de tehnologii ecologice și digitale în transporturi, precum sisteme inteligente de gestionare a traficului, stații de reîncărcare electrice, sisteme de integrate de control rutier și taxare pe baza principiului „poluatorul plătește”.

Cu alte cuvinte, grangurii de la Capitală vor putea merge la mare cu mașini electrice de fițe având stații de alimentare pe parcurs, vor putea evita aglomerația folosind nou construita Alternativă Techirghiol, pe când moldovenii își vor târâi dieselurile prin glodul în care au fost lăsați de guvernările anterioare.