Anul 2022 a fost un an important în justiție, cu numeroase modificări legislative importante, dar și cu o luptă pentru putere aprigă purtată în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
Consiliul Superior al Magistraturii, instituția însărcinată cu garantarea independenței justiției prin cei 9 judecători și 5 procurori aleși de către magistrați pentru o perioadă de 6 ani, a fost în trecut unul dintre principalele fronturi în care s-a purtat atacul asupra justiției purtat în epoca Dragnea. Aici, o majoritate formată în jurul Liei Savonea, fosta președintă a Curții de Apel București, a asistat și susținut marea majoritate a modificărilor din justiție pe care PSD-ul lui Dragnea și Tudorel Toader le-au implementat pentru a schilodi lupta împotriva corupției.
Sfârșitul carierei politice a lui Liviu Dragnea nu a însemnat însă și finalul luptei din Justiție, așa numita tabără Savonea din CSM și-a continuat lupta pentru controlul instituției, iar adeseori acest lucru a fost realizat cu sprijinul actualei majorități. Prima lupta a fost dată chiar la începutul anului și a implicat funcția de președinte al CSM, funcție deosebit de importantă în controlul agendei instituției. Deși legea specifică clar că la începutul fiecărui an este ales un nou președinte al CSM, majoritatea anti-reformistă din CSM nu a dorit să piardă această funcție esențială în menținerea puterii. După ce au fost respinse candidaturile a doi judecători care nu mai ocupaseră această funcție, președintele în exercițiu, judecătorul Bogdan Mateescu, s-a auto-propus să fie în continuare președinte interimar, deși acest lucru nu este prevăzut de lege.
A urmat apoi pensionarea subită a judecătoarei Mariana Ghena la doar o săptămână distanță, și numirea pentru o poziție interimară a judecătorului Marian Budă, cel care la jumătatea anului avea să și fie ales în funcția de președinte al CSM, în ciuda protestelor celorlalți membri aleși ai instituției și a criticilor venite din partea societății civile. În acest serial de inovații juridice, votul ministrului Predoiu avea să fie decisiv în decizia de a nu mai organiza alegeri la începutul anului și a de a-i prelungi mandatul lui Mateescu.
Lucrurile bizare au continuat să se întâmple în CSM și în ceea ce privește alegerile pentru noii membri ai CSM, care din 2023 își vor începe mandatul de șase ani în cadrul Consiliului. Printre judecătorii care au obținut cele mai multe voturi din partea colegilor s-au numărat și Ramona Grațiela Milu și Mihai Ghica, magistrați considerați a fi în tabăra reformatoare din sistemul judiciar, luând parte la protestele din 2018 față de modificările impuse la acea dată de guvernarea PSD.
Deși legea spune clar că sunt aleși în cadrul CSM candidații „care au obținut numărul cel mai mare de voturi la nivel național”, în cazul celor doi judecători au fost formulate contestații de către candidații clasați pe locurile doi și trei, aceștia invocând că nu s-a obținut o majoritate a voturilor și cerând desfășurarea unui tur secund, lucru ce nu este prevăzut de lege. Tot cu votul decisiv al ministrului Predoiu, care a fost chemat special de acasă pentru a asigura majoritatea, CSM a decis să accepte cele două contestații formulate, dar să respingă alte două contestații identice formulate în cazul a doi procurori aleși. „Majoritatea din CSM vrea să-și apere poziția de putere. Nu-și permit să piardă controlul instituției”, declarau surse judiciare pentru FANATIK cu privire la acest episod.
Și ca pentru episodul CSM să fie complet, la finalul anului 2022, Senatul României a numit cei doi reprezentanți ai societății civile din CSM: Fănel Mihalcea, un fost procuror din Brăila, sinecurist, și cu multe relații în familia PSD, și pe Ioan Sas, fost membru PSD. „Probabil că ministrul Predoiu este satisfăcut de cum se consolidează controlul politic asupra Justiţiei. Aceste personaje conectate politic, trimise în CSM, vor decide asupra carierei magistraţilor”, a spus fostul ministru al justiției, Stelian Ion.
Desființarea Secției Speciale, înființată sub regimul Dragnea cu susținerea majorității anti-reformiste din CSM, a fost un obiectiv asumat de alianța PNL-USR-UDMR însă, în timpul guvernării propriu-zise, UDMR s-a opus categoric ca odată cu desființarea SIIJ dosarele de corupție cu magistrați să se întoarcă la DNA. Sub noua coaliție PNL-PSD-UDMR, la începutul anului 2022, ministrul Predoiu a reușit în doar o lună de zile să treacă prin Parlament proiectul de desființare al acestui parchet cu două modificări cheie, care au atras criticile asociațiilor de magistrați.
În primul rând dosarele de corupție nu se întorceau la DNA, iar procurorii noii secții erau aleși de către plenul CSM, unde gruparea Savonea își păstra majoritatea, și nu de Secția pentru procurori. Ministrul Cătălin Predoiu a prezentat această soluție drept singurul compromis posibil prin care putea fi atinsă una din recomandările MCV. „Nu trebuie privit ca un atac la DNA, ca o subminare a DNA, ci trebuie privit așa cum este el, o încercare rațională de a pune pe masă o soluție funcțională, viabilă”, spunea ministrul justiției. În ciuda criticilor venite și din partea DNA, proiectul de lege avea să fie adoptat cu aceste prevederi, și să fie criticat de către Comisia de la Veneția tocmai pentru faptul că dosarele de corupție cu magistrați nu reveneau în atribuția DNA, o recomandare specifică a Comisiei Europene.
”Comisia de la Veneția regretă graba cu care această lege controversată privind desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a trecut prin parlament și a fost promulgată, fără a aștepta opinia Comisiei. Desființarea SIIJ nu ar trebui să fie un obiectiv în sine. Obiectivul desființării secției ar trebui să fie asigurarea unei mai mari eficiențe în investigarea și urmărirea penală a posibilelor infracțiuni de corupție comise de judecători și procurori”, se arăta în avizul Comisiei de la Veneția ce critica mai multe aspecte ale legii adoptate de majoritatea PNL-PSD.
Noua secție specială, nu avea să mai fie o structură independentă, ci procurorii care anchetau dosare cu magistrați erau procurori special numiți în cadrul parchetelor. După cinci luni de la înființare Parchetul General a transmis că procurorii noii SIIJ nu au început urmărirea penală față de niciun magistrat, nefiind finalizate nici măcar dosarele Laurei Kovesi, asta deși ÎCCJ obligase soluționarea acestora.
Povestea avea să se repete în mod identic câteva luni mai târziu, atunci când Ministerul Justiției a venit cu proiectele de modificare ale legilor justiției. Fără o dezbatere publică serioasă, fără o cooperare cu mecanismele europene, fără a se aștepta avizul Comisiei de la Veneția, asta deși comisarul european pentru justiție ceruse acest lucru în mod concret, noile modificări din legile justiției aveau să vină cu o serie de modificări prin care CSM primea și mai multă putere în procesul de promovare al judecătorilor, proces care devenea unul mult mai subiectiv prin eliminarea INM-ului din procedură. Criticii aveau să reclame faptul că prin aceste modificări se ajunge la o „feudalizare” a sistemului judiciar, șefii de instanțe primind puteri sporite.
De altfel, întreg procesul de promovare la Curtea Supremă a scos la iveală modul în care apropiați ai Liei Savonea, judecători care au criticat mișcarea de protest a magistraților din perioada Dragnea, au fost promovați în serie la cea mai înaltă instanță din țară. Tot acolo a anunțat că dorește să promoveze și Lia Savonea la încheierea mandatului din CSM.
La începutul acestui an, Lucian Netejoru, șeful Inspecției Judiciare, organism controlat de CSM și care în epoca Dragnea devenise o armă împotriva magistraților incomozi, a ieșit la pensie, iar în locul său majoritatea din CSM a instalat-o pe judecătoarea Petcu Roxana Ioana. Soția fostului prefect PSD de București, aceasta e considerată o apropiată a lui Netejoru iar surse judiciare declarau pentru FANATIK la acea dată că numirea ei era știută din timp. În fapt aceasta a fost și singurul candidat pentru șefia IJ. „Se știa de mult că ea îi va urma lui Netejoru la conducerea Inspecției Judiciare, practic cum a ajuns acolo a și fost pusă directoare la Direcția pentru Judecători. Nu era niciun dubiu. Lucrurile astea se știu, dovadă că nu se bagă nimeni altcineva să candideze”, declarau surse judiciare.
Dacă la finalul lui 2021, judecătorul Cristi Danileț era exclus din magistratură după ce a postat pe TikTok două clipuri banale, în cursul anului 2022 acesta avea să mai primească două sancțiuni similare. Prima dintre aceasta pe motiv că face parte din organizații politice, inspectorii judiciari identificând două ONG-uri unde Danileț era membru. Specialiștii în Drept au considerat acest motiv invocat extrem de periculos, „ce aduce a Rusia lui Putin”. „Caracterul politic al unei organizații nu se stabilește arbitrar, in funcție de impresiile personale, ci în funcție de prevederile legii. Decizia CSM e periculoasă și prin gravele carențe de înțelegere a structurii și funcțiilor organizațiilor societății civile”, avea să declare Adrian Baboi, fost secretar de stat în Ministerul Justiției.
De altfel, la finalul anului 2022 un complet de cinci judecători de la Curtea Supremă avea să anuleze prima sancțiune dictată împotriva lui Danileț, asta în timp ce două dintre judecătoarele din CSM ce au votat excluderea sa, Savonea și Marcu, se pregătesc să ajungă la ÎCCJ. Tot la finalul anului 2022, alte două judecătoare, Daniela Panioglu și Alina Nadia Guluțanu de la CAB, au fost excluse din magistratură pe motiv că ”au stabilit săvârșirea de către terțe persoane (procurori) a unor infracțiuni, într-o cauză care nu-i privea pe aceștia”.
În fapt, cele două judecătoare îl condamnaseră pe fostul șef CNAS la 6 ani de închisoare pentru corupție, iar în motivarea sentinței semnalaseră că șeful procurorilor din Constanța și un procuror subordonat ar fi încercat să-l ajute pe Lucian Duță. „Teodor Niță, susținut de șeful său Gigi Valentin Ștefan (șeful PCA), a desfășurat o acțiune cu un vădit caracter penal, nu numai din punctul de vedere al îndeplinirii deliberat defectuoase a atribuţiilor sale de serviciu, dar şi prin prisma ajutorului dat inculpatului din acest dosar, pentru a îngreuna tragerea sa la răspundere penală”, se arată în motivarea deciziei de condamnare.
„Timp de peste 25 de ani de magistratură, judecător Daniela Panioglu, și de aproximativ 15 ani judecătorul Alina-Nadia Guluțanu ne-am aflat, în mod direct, în fața unor situații de corupție din interiorul sistemului judiciar, precum presiunile conducerii pentru a obține o anumită soluție, iar, în cazul refuzului, să faci loc altuia să o pronunțe. Însă, niciodată nu s-a ajuns la o asemenea răzbunare, care face dovada unui fenomen de corupție de mari dimensiuni și structurată în interiorul sistemului judiciar”, a declarat judecătoarea Panioglu pentru g4media.ro, subliniind absurdul situației de a semnala un act de corupție iar instituțiile din sistem să le sancționeze drastic pentru acest fapt în condițiile în care asupra procurorilor acuzați nu a existat o anchetă din partea Inspecției Judiciare.
În final, trebuie notată și încheierea epocii Valer Dorneanu la CCR. Acesta, alături de Daniel Morar și Mona Pivniceru încheindu-și mandatele de 9 ani – în locul lor coaliția PNL-PSD numindu-i pe Iulia Scântei, senatoare PNL, Bogdan Licu și Mihaela Ciochină, fosta consilieră a președintelui Iohannis. De departe cea mai controversată numire a fost aceea a lui Bogdan Licu, cel care a reușit după o serie de procese controversate să renunțe la titlul de doctor pentru a scăpa de acuzația de plagia, iar în 2020 a fost numit adjunct al procurorului general în ciuda avizului negativ dat de procurorii CSM.