Monopol pe muncitorii străini? Ordonanța care inflamează mediul de afaceri: 200.000 de euro garanție pentru un migrant și monitorizare pe doi ani

Proiectul de ordonanță de urgență inițiat de Ministerul Muncii provoacă una dintre cele mai dure confruntări din ultimii ani între autorități și mediul de afaceri. Miza este uriașă: modul în care România va gestiona, pe termen lung, deficitul cronic de forță de muncă și statutul zecilor de mii de lucrători migranți non-UE.

Muncitorii străini, sub supraveghere. De ce se tem firmele de noua ordonanță a Guvernului

Reprezentanții firmelor de recrutare și specialiștii în domeniu susțin pentru FANATIK că vor fi nevoiți să supravegheze migranții pe care îi aduc în România. Asta pentru a nu pierde garanțiile cerute de stat pentru fiecare muncitor non-UE care va primi dreptul de muncă în România.

În plus, aceștia ar putea rămâne și fără pașaport odată intrați în România, așa cum era practica muncitorilor români care ajungeau în urmă cu un deceniu să muncească în Dubai sau Qatar. Între timp, și în aceste state reținerea pașapoartele muncitorilor străini a fost interzisă prin lege.

„Sunt trei probleme majore care trebuie înlăturate, în opinia. În primul rând, proiectul va duce la formarea de monopol în piața. Doar agențiile care își permit să aibă rezerve financiare de sute de mii de euro vor mai putea aduce muncitori străini din afara UE. Apoi, firmele mici din România nu vor mai avea acces la migranți, pentru că vor fi scumpi pentru ei. Este nevoie de o garanție de 2.000 de euro pentru fiecare muncitor”, ne-a explicat Cosmin Poenaru, avocat specializat în Dreptul Muncii.

Digi24.ro

George Simion, după ce Dragoș Sprînceană l-a numit „trădător de țară”: „Minciuni. Le fuge pământul de sub picioare”

El a mai atras atenția asupra unei a treia probleme. „Migranții nu vor mai fi atrași să vină în România. Firmele, pentru a nu pierde garanția în cazul unui muncitor care nu se mai prezintă la lucru, vor fi nevoiți să nu mai lase străinii să iasă din locurile de cazare, de frică să nu fugă”, mai atrage atenția avocatul Cosmin Poenaru.

Digisport.ro

Serena Williams a apărut pe ecran la Super Bowl și a urmat ”avalanșa”: ”Vrei să luăm otrava ta?” / ”Fără rușine”

Firmele de recrutare ar trebui să garanteze cu 200.000 de euro pentru migranți

Ultimele discuții dintre  guvernanți, patronate, specialiști și reprezentanți ai societății civile au avut loc la mijlocul lunii ianuarie la sediul Guvernului.

La masa negocierilor au fost prezenți inclusiv membri ai Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă și ai IMM România. De partea autorităților, negocierile asupra proiectului final au fost preluate de cabinetul premierului după ce prima variantă a proiectului a fost pusă în discuție publică de către Ministerul Muncii.

Reprezentanții firmelor de recrutare rămân nemulțumiți și de introducerea unei garanții financiare obligatorii de până la 200.000 de euro, sumă care trebuie depusă la Trezoreria Statului de fiecare agenție care aduce muncitori non-UE. „Garanția a fost contestată de toată lumea. Este o povară clară, o barieră care va scoate din piață firmele mici și mijlocii”, a declarat Romulus Badea, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă.

Concret, proiectul prevede un depozit financiar de 200.000 de euro pentru primele 1.000 de persoane recrutate, sumă care crește cu 100.000 de euro pentru fiecare mie de muncitori suplimentari. Banii sunt blocați pe toată durata funcționării agenției și pot fi executați automat de stat pentru repatriere, amenzi sau alte costuri administrative.

Ce explicații au reprezentanții Ministerului Muncii

Pe de altă parte, reprezentanții Ministerului Muncii au explicat pentru FANATIK că este nevoie de o legislație nouă care să profesionalizeze piața. În plus, proiectul își propune și să aibă grijă de muncitorii străini care ajung în România pentru a fi protejați de eventuale abuzuri ale angajatorilor.

Discuțiile de la Palatul Victoria au fost coordonate din partea autorităților de Valentin Vătăjelu, consilier de stat la Cancelaria Prim-Ministrului. Acesta a declarat de mai multe ori în timpul discuțiilor cu patronatele și reprezentanții societății civile că proiect inițiat de Ministerul Muncii va fi modificat dacă prevederile propuse sunt mai bune.

Însă, oficiali ai Ministerului Muncii și ai Guvernului României au refuzat să ne răspundă clar dacă iau în considerare în acest moment modificarea proiectului inițial. „Vom trimite propunerile de astăzi către Ministerul Muncii care apoi va decide dacă va modifica sau nu proiectul pe care l-au conceput”, ne-a declarat un demnitar al Guvernului României.

Ordonanța poate crea monopol pe munca migranților

„În mod declarativ, garanția are că scop recuperarea banilor pe care statul îi cheltuie cu repatrierea muncitorilor. Lucrul acesta se poate rezolva și altfel, adică nu neapărat cu depozitul de 200.000 euro, care restricționează accesul firmelor mici și mijlocii la efectuarea acestor activități internaționale”, a mai declarat, pentru FANATIK, Romulus Badea.

Ministerul Muncii justifică măsura prin necesitatea de a acoperi cheltuielile statului cu repatrierea muncitorilor în caz de încetare sau revocare a dreptului de ședere. Florin Jianu, președintele IMM România, avertizează că această garanție este imposibil de suportat pentru majoritatea firmelor: „Vorbim de 2.000 de euro per muncitor. La 100 de oameni, ajungi la 200.000 de euro blocați. Cine își permite asta?”.

Monitorizare timp de doi ani și controlul documentelor

Pe lângă garanție, agențiile sunt obligate să suporte integral costurile de repatriere, inclusiv în caz de expulzare forțată, până la 2.000 de euro per muncitor. În același timp, proiectul interzice explicit perceperea oricăror comisioane sau taxe de la lucrătorii străini.

Proiectul introduce o regulă aparent menită să protejeze muncitorii străini: agențiile nu mai pot percepe niciun comision, taxă sau depozit de la lucrători. „Este interzisă perceperea de la străinii mediați a comisioanelor, tarifelor sau taxelor ori solicitarea constituirii de garanții”, se mai precizează în proiectul consultat de FANATIK.

Proiectul introduce un sistem de verificare amplu, în care Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) și Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) verifică: cazier fiscal, cazier judiciar, apartenența la structuri care au fost sancționate, statutul de „persoană semnalată cu implicare în activități ce constituie amenințări la adresa securității naționale”. „Reprezentanții legali (…) nu sunt semnalați cu implicare în activități care constituie amenințări la adresa securității naționale”, conform (Art. 5 alin. 1 lit. g din proiect)

Un registru național al angajatorilor

Textul proiectului obligă agențiile să monitorizeze muncitorii timp de doi ani după intrarea în România, fiind responsabile pentru: vizite trimestriale la locul de muncă; sesizarea autorităților la orice suspiciune de exploatare; raportarea rapidă a absențelor nemotivate ale muncitorilor; identificarea de noi locuri de muncă dacă aceștia își pierd jobul. „Agențiile au obligația de a verifica trimestrial, prin vizite, respectarea condițiilor de muncă.”, conform Art. 10 alin. 12 lit. f din proiect

Pentru firmele care lucrează cu sute sau mii de persoane, aceste obligații presupun un aparat logistic și administrativ uriaș, care ridică costurile la niveluri greu de susținut. Pentru firmele mai mici, care au mai puțini muncitori, societățile vor urma să plătească repatrierea forțată, returnarea sau expulzarea, până la 2.000 EURO per străin; (Art. 13 alin. 2).

O altă prevedere susține înființarea platformei WorkinRomania.Gov.ro, operată tehnic de Ministerul Afacerilor Interne Platforma ar urma să includă: Registrul Angajatorilor Străinilor (R.A.S.), Registrul Agențiilor de Plasare a Străinilor (R.A.P.S.) și interconectează toate bazele de date ale ministerelor relevante, inclusiv MAI, MAE, Justiție, ANAF. Patronatele avertizează că, odată cu intrarea în vigoare a OUG, recrutarea de muncitori non-UE ar putea fi blocată luni de zile. Companiile care depind de această forță de muncă riscă să-și întrerupă activitatea sau să piardă contracte.

Cum a rezolvat problema Polonia și Ungaria

În acest context, apare tot mai des invocată „varianta poloneză” sau „varianta ungară”. Concret, este vorba aducerea muncitorilor prin alte state UE, profitând de libera circulație. „Banii îi va pierde România, iar alte state îi vor câștiga”, avertizează Florin Jianu. „În realitate se vor aduce oameni la muncă din alte țări, mi-au zis deja transportatorii de la graniță că Polonia aduce rapid în câteva săptămâni, Ungaria la fel și o să ajungem și noi să importam prin alte modalități”, arată Jianu.

De aceeași părere este și Romulus Badea, care recunoaște că până la urmă legislația actuală prevede libera circulație a muncitorilor în cadrul UE. „Libera circulație a muncitorilor funcționează în ambele direcții: să plece de la noi, dar și să îi luăm de la alții”, precizează Romulus Badea. Din păcate, sunt bani pe care România îi pierde și pe care îi câștigă alte țări.

Contingent mai mic de migranți în 2026

Pentru 2026, Guvernul a aprobat un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii, cu 10.000 mai puțini decât anul precedent, în ciuda solicitărilor venite din partea companiilor. Până la 26 septembrie 2025, fuseseră eliberate 42.544 de vize de muncă și respinse aproape 10.000 de cereri.

Nepal, Sri Lanka, Turcia sunt statele care oferă cel mai mare număr de migranți care sunt la muncă în țara noastră, iar aproximativ un sfert lucrează în București. Cei mai mulți dintre migranții non-UE care muncesc în România lucrează, conform firmelor de specialitate ca și: curier, manipulant mărfuri, muncitor necalificat în amenajări, muncitori în construcția de clădiri, lucrător comercial (16.246) și ajutor bucătar, personal Horeca.