Concret, Ansamblul monumental ”Calea Eroilor”, realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu, alături de Frontierele Imperiului Roman – Dacia, au primit acceptul pentru a fi incluse în lista UNESCO. Anunțul a fost făcut de ministrul culturii, Raluca Turcan. Interesant, Constantin Brâncuși a renunțat la cetățenia română pe 1 august 1951 și a devenit francez.
Cu toate acestea, Constantin Brâncuși este celebrat de majoritatea românilor drept un mare sculptor al țării. ”Această recunoaştere internaţională reprezintă atât un tribut artistic profund pentru valoarea operelor marelui Constantin Brâncuşi, cât şi o oportunitate pentru Târgu Jiu şi regiunea Olteniei de a atrage vizitatori din întreaga lume”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.
Ansamblul sculptural de la Târgu Jiu, cuprinzând patru lucrări, mai exact Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului și Coloana fără Sfârșit a fost construit de Constantin Brâncuși în perioada 1937 – 1938. Conform MAE, anunțul acceptării în UNESCO a acestei sculpturi a fost făcut în cadrul celei de-a 46-a Sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial, care se desfăşoară la New Delhi, în India, în perioada 21–31 iulie.
”Înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO reprezintă un moment de referinţă pentru mai buna conştientizare la nivel global a personalităţii emblematice a lui Constantin Brâncuşi, care a inspirat generaţii de sculptori din întreaga lume. Această reuşită se datorează atât contribuţiilor substanţiale ale experţilor, cât şi a unui dialog interinstituţional intens, derulat în ultimii doi ani şi jumătate, efort care a presupus numeroase demersuri administrative şi diplomatice, precum şi acţiuni susţinute şi coordonate ale autorităţilor centrale şi locale, cu implicarea mediului academic şi asociativ.
Totodată, Frontierele Imperiului Roman – Dacia este cea mai complexă nominalizare pentru Lista Patrimoniului Mondial pregătită până acum de România, dosarul conţinând 277 de componente distribuite de-a lungul a peste 1.000 de kilometri“, a subliniat la New Delhi Janina Sitaru, secretar de stat pentru relații interinstituționale.
Frontierele Imperiul Roman – Dacia este un ansamblu care conține cam tot ce au lăsat romanii în Dacia în timpul vizitei lor de aproape de 200 de ani de pe aceste tărâmăuri. Acesta ”conține 285 de componente – castre legionare și castre auxiliare cu așezări civile, castre de marș (temporare) și turnuri, propuse individual sau în grupuri care includ și alte elemente de fortificație – distribuite de-a lungul a peste 1000 km, în 123 de unități administrativ-teritoriale, respectiv în 16 județe”.
”Dosarul de nominalizare pentru Frontierele Imperiului Roman – Dacia a fost depus în 2023, fiind iniţiat în contextul existenţei unei ample selecţii de situri din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Germania, Austria, Ţările de Jos şi Slovacia, deja înscrise în Lista Patrimoniului Mondial, precum şi al pregătirii unor nominalizări viitoare din aceeaşi vastă familie a Frontierelor Imperiului Roman.
Noile înscrieri completează prezenţa românească pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, deschisă pentru România cu înscrierea Deltei Dunării (1991) şi continuată cu: Sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993), Biserici din Moldova (1993, 2010), Mânăstirea Hurezi (1993), Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei (1999), Centrul Istoric Sighişoara (1999), Biserici de lemn din Maramureş (1999), Pădurile seculare şi virgine de fag din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei (2017) şi Peisajul cultural minier Roşia Montană (2021)”, mai transmite MAE, conform News.ro.
Comitetul Patrimoniului Mondial este format din 21 de state membre, mai exact Argentina, Belgia, Bulgaria, Grecia, India, Italia, Jamaica, Japonia, Kazahstan, Kenya, Liban, Mexic, Qatar, Republica Coreea, Rwanda, Sfântul Vincenţiu şi Grenadinele, Senegal, Turcia, Ucraina, Vietnam şi Zambia. LA reuniunile Comitetului Patrimoniului Mondial sunt prezente și alte țări, în calitate de observatori.