Curtea de Apel Bacău a confirmat, marți, 25 aprilie 2023, decizia instanței de fond și i-a condamnat definitiv pe soții Gheorghe și Aurelia Moroșan la 30, respectiv 12 ani de închisoare. Aceștia au fost găsiți vinovați de lipsire de libertate și omor calificat, respectiv complicitate la lipsire de libertate și la omor calificat.
Condamnarea vine la doi ani de la momentul în care Gheorghe Moroșan a ucis două persoane, Silviu Iștoan și Dan Pătatu, care veniseră să execute lucrări la apartamentul pe care familia agresorului îl pierduse în urma unor probleme juridice.
În urma cercetărilor s-a descoperit că Moroșan a premeditat fapta, după ce anterior achiziționase de la un magazin de specialitate zece coliere de plastic pe care le-a folosit pentru imobilizarea victimelor. Timp de cinci ore, acesta i-a ținut ostatici pe cei doi, i-a supus unor acte de tortură și apoi i-a înjunghiat mortal. În dosar apare declarația unui cadru medical de pe ambulanță care spune că victimele erau ”tăiate ca la abator”.
Tot din dosar rezultă că forțele de intervenție au pătruns cu forța în apartament în momentul în care dinăuntru s-au auzit țipetele disperate ale victimelor. Polițiștii audiați spun că în acel moment, Moroșan își ucidea victimele într-un acces de furie, declanșat de faptul că una dintre ele îl lovise cu piciorul.
Ceea ce nu pare să fi interesat prea mult judecătorii a fost modul în care autoritățile au administrat întreaga situație și dacă această atitudine a amplificat și mai mult starea emoțională a agresorului. De altfel, într-una dintre interceptările discuțiilor telefonice între soții Moroșan, bărbatul îi spune femeii că ”are tensiunea 20”, iar aceasta îi spune să se calmeze.
Potrivit informațiilor din motivare, Gheorghe Moroșan a solicitat mai multe lucruri, în timpul negocierilor cu autoritățile (chiar agresorul a fost cel care a sunat de două ori la 112 pentru a anunța că urmează să-și ucidă victimele dacă nu i se răspunde solicitărilor).
În primă fază, agresorul a cerut o decizie definitivă, irevocabilă și investită cu formulă executorie care să ateste că a fost deposedat legal de imobil. Cu toate că aceasta există încă din 2004, emisă de Curtea de Apel Bacău, negociatorii prezenți au ales să nu-i îndeplinească această dorință.
Moroșan a mai cerut prezența unui reporter, căruia să-i relateze întreaga poveste, fiind convins că i s-a făcut o nedreptate. Din dosar reiese că la patru ore și jumătate, polițiștii au luat un cameraman de la un canal local, aflat în fața blocului, dar căruia i-au cerut ”în mod expres să regizeze interviu și să nu filmeze”. Chiar și așa, cameramanul n-a mai ajuns în apartament pentru că între timp a avut loc intervenția ”mascaților”.
Ulterior, Gheorghe Moroșan a cerut să stea de vorbă cu ministrul de interne și cu cel al justiției. După ce, inițial, i s-a spus de către dispecerul de la 112 că va veni un secretar de stat, nici acest lucru nu s-a mai întâmplat. În fine, agresorul a cerut suma de 300.000 de euro drept compensație pentru pierderea apartamentului dar și pentru o presupusă sumă (43.000 de euro) care i-ar fi dispărut din imobil când acesta a fost confiscat. Cum era de așteptat, autoritățile n-au dat curs nici acestei solicitări.
Cea mai bizară informație din dosar este legată de modul în care cei de la forțele speciale au intrat în apartament. Aceștia au forțat ușa apartamentului și au deschis foc asupra deschis asupra lui Moroșan, care se îndrepta spre ei înarmat cu un cuțit. De aici, informațiile devin neclare, iar declarațiile martorilor aproape că se contrazic. Nu este foarte clar câte gloanțe s-au tras și nici dacă muniția folosită era letală sau neletală.
Unul dintre polițiști a admis că există posibilitatea ca unele dintre gloanțe să fi atins victimele, în timp ce ceilalți au exclus această variantă,
”Există această posibilitate. Datorită unghiului de difuzie, bilele se împrăștie când ies din țeavă. Distanța dintre mine și inculpat în momentul executării focului de armă era, cred, 2 metri”, a declarat unul dintre polițiști.
În raportul de medicină legală se menționează că una dintre victime are câteva urme superficiale care ar putea rezulta de la o armă neletală.
”Pe tegumentele regiunii toraco-abdominale s-au mai constatat leziuni superficiale, fără semnificaţie medico legală, excoriaţii şi mici arsuri ovalare cu sufuziuni echimotice punctiforme, infracentimetrice, care au putut fi produse prin zgâriere/contact termic/ – posibil impact din ricoşare bile, aşa cum rezultă din cercetări, fără legătură cu decesul”, se arată în motivarea instanței.
Trebuie menționat faptul că Gheorghe Moroșan susține că cei doi muncitori au murit din cauza rănilor de gloanțe, nicidecum de cuțit. El spune că doar „i-a înțepat” pe cei doi, însă ulterior, și că aceștia au fost împușcați. ”Nu aveau cum să moară de la acele înțepături, din moment ce cuțitul nu era murdar de sânge”, s-a justificat acesta, în fața instanței.
Moroșan a fost atât de convins de nevinovăția lui încât a refuzat o propunere de schimbare a încadrării din ”omor calificat” în ”lovituri cauzatoare de moarte”, care i-ar fi adus o pedeapsă mult mai blândă.
Moroșan spune că ”pe victime se văd gloanțe, ori în raportul de necropsie nu apare nimic”. Iar dovada că au fost folosite gloanțe letale este chiar el: după ce a fost împușcat, a avut nevoie de spitalizare și a fost operat.
Unul dintre martori, care le-a acordat primul ajutor victimelor, spune că nu a observat prezența gloanțelor pe corpul victimelor, însă nici nu exclude această variantă. Totuși, era evident, cel puțin la prima vedere, că cei doi muncitori sângerau din cauza rănilor de cuțit.
”În momentul în care colegii au deschidă parțial ușa, aceștia au folosit arma pentru a-l îndepărta pe inculpat care se tot împingea în ușă, moment în care acesta a fugit în prima cameră, cea din față unde se afla prima victimă, după care a revenit cu cuțitul în mână spre mascați, moment în care s-a folosit arma a doua oară,
Nu cunosc câte focuri s-au tras deoarece victimele țipau de durere, iar inculpatul urla. Victima din prima cameră avea o plagă dintr-o parte în cealaltă a toracelui, fiind înjunghiată exact ca la abator, iar cea de a doua victimă avea o plagă în zona toracelui foarte adâncă, iar la piciorul drept avea femurala secționată.
Inclusiv după ce a fost încătușat inculpatul țipa și urla, având un comportament cu totul ieșit din comun. Nu am observat urme de gloanțe pe victime. Precizez că prima victimă fusese deja transportată spre spital atunci când eu am terminat de făcut masajul cardio respirator celeilalte victime. Nu pot aprecia dacă gloanțele au atins și victimele”, a explicat martorul.
Intervenția forțelor speciale a fost înregistrată cu body-cam-ul, însă imaginile nu au fost considerate concludente, din acest punct de vedere. Doar 58 de secunde din această înregistrare a ajuns la instanță.
Până la urmă, judecătorii au decis să respingă apelul lui Gheorghe Moroșan și să-l declare pe acesta vinovat pentru toate capetele de acuzare.
Proba care a cântărit mult în sentința finală a fost discuția pe care Moroșan a avut-o în salonul Spitalului Municipal de Urgență Bacău, cu un alt pacient care purta tehnică de interceptare.
”Îi arat eu la comandant cum se lucrează, am fost eu prost nu trebuia să omor omul cela nevinovat eu pe el trebuia să-l omor, nu mi-am dat seama că vine acolo, dacă-mi dădeam seama îmi luam 3 – 4 grenăzi defensive smulgeam la toate cuiele și le aruncam jos (neinteligibil) de la balcon de la 3 nicio șansă n-avea de scăpare”, îi spunea Moroșan colegului de cameră, potrivit informațiilor FANATIK.