Ordinul Ministerului Sportului 500/2022, iniţiat de Eduard Novak a stârnit multe controverse în sportul românesc. El prevede ca la fiecare sport de echipă, minimum 40% dintre sportivi să fie români, în acelaşi timp pe teren.
Iniţiativa s-a lovit de multe nemulţumiri şi a fost aplicată pe alocuri. De exemplu, în handbal s-a încercat aplicarea acestui ordin, dar după câteva luni, Gloria Bistriţa a obţinut în instanţă blocarea ordinului de Ministru şi cluburile din Liga Naţională nu mai aveau nicio restricţie, aşa cum se întâmplă şi acum.
Însă, în luna ianuarie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a casat decizia Curţii de Apel şi a decis că „Legea Novak” este aplicabilă. FANATIK a intrat în posesia motivării Curţii, care a expus motivele pentru care ordinul de ministru nu îngrădeşte dreptul la muncă şi nu are niciun substrat xenofob:
„Contextul general, economic/social în care măsura a fost adoptată, ce se impune a fi luat în considerare tocmai în lumina jurisprudenței mai sus enunțate, dar pe care instanța de fond l-a ignorat, este acela că în România cluburile/asociaţiile sportive nu investesc în tinerii sportivi români, preferând să recurgă la o metodă mult mai simplă, respectiv contractarea jucătorilor din ţări/campionate care au dezvoltată această ramură, ipoteză care elimină orice iniţiativă care să ajute progresul sportivului român.
În acest context larg, este necontestat faptul că Ordinul atacat urmărește un obiectiv legitim. Obligaţia folosirii unei ponderi de 40% de jucători români în teren face parte dintr-o politică publică scopul legitim urmărit fiind stimularea cluburilor pentru a folosi jucători români, dat fiind că statul investește în pregătirea acestora, dar și pentru atingerea obiectivului de reprezentare cu succes a României în competiţiile internaţionale.
Aşa cum reiese din Referatul de aprobare nr.4537/21.06.2022 al Direcţiei Sport din M.T.S., emiterea Ordinului a avut la bază un interes legitim al statului român şi anume îmbunătăţirea bazei de selecţie pentru echipele naţionale, în conformitate cu art. 18 alin.l lit.a) din Legea sportului nr.69/2000″, se arată în motivare.
Mai mult, instanţa consideră că iniţiativa fostului Minister al Sportului este pentru a promova şi pentru a dezvolta sportivii români, astfel încât bazinul de selecţie pentru echipele naţionale să fie mărit:
„În acest context, măsura adoptată de Ministerul Sportului este menită să asigure un mediu adecvat pentru promovarea, pregătirea şi dezvoltarea sportivilor români, o asemenea acţiune fiind necesară inclusiv pentru a crea o rezervă de jucători naţionali suficientă, astfel încât selecţia sportivilor care vor reprezenta România în cadrul competiţiilor internaţionale să fie efectuată având o bază care cuprinde cât mai mulţi sportivi de înalt nivel.
Scopul măsurii este încurajarea dezvoltării şi promovării sportivilor români începând cu copiii şi juniorii, care având loc la echipele de club în competiţiile interne, se vor dezvolta corespunzător şi astfel, crescând baza de selecţie a jucătorilor, se va ajunge la formarea unor echipe naţionale puternice, care vor obţine performanţe”.
Un alt argument luat în considerare de judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este acela că regula cu 40% nu limitează posibilitatea cluburilor de a cumpăra jucători străini şi nici drepturile acestora:
În sfârșit, obligaţia folosirii unei ponderi de 40% de jucători români în teren este una proporţională cu scopul legitim urmărit, şi anume stimularea cluburilor pentru a folosi jucători români, pentru atingerea obiectivului de reprezentare cu succes a României în competiţiile internaţionale.
Astfel, măsura nu limitează posibilitatea clubului de a achiziționa oricâți jucători străini dorește și nici dreptul acestora din urmă de a se angaja la cluburi din România, ci doar creează premisele promovării sportivilor români prin oferirea posibilității de a intra în teren.
Pe de altă parte în analiza de proporţionalitate, Înalta Curte are în vedere și dezideratul maximizării rezultatelor investiţiei făcute de stat în sportul românesc, investiţii care, în lipsa creării unor oportunități reale de valorificare a sportivilor români riscă să nu se materializeze în rezultate în plan sportiv pentru România”.
Concluzia instanţei este că legea Novak este justificată de un obiectiv legitim, iar instanţa de fond a făcut o greşeală de aplicare a normelor de drept, inclusiv a celor de drept european:
„Obligativitatea prezenţei pe teren a jucătorilor români în proporţie de 40% are la bază o măsură justificată de un obiectiv legitim, de natură strict sportivă/competițională, iar măsura impusă respectă analiza proportionalităţii, fiind adecvată şi necesară pentru atingerea obiectivelor/scopurilor propuse.
Pentru aceste motive, reținându-se că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a normelor de drept material aplicabile, inclusiv a celor de drept european, neefectuând o analiză corectă a testului de proporționalitate, ceea ce atrage incidența motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, recursul urmează a fi admis, cu consecința casării sentinţei recurate iar, în rejudecare, respingerea cererii ca neîntemeiată.
Pe cale de consecinţă, pentru aceleaşi motive expuse mai sus, în temeiul dispoziţiilor art. 61 alin. (3), raportat la art. 67 din Codul de procedură civilă, urmează a fi admise şi cererile de intervenție accesorie în interesul recurentei formulate de intervenienţii Asociaţia Clubul Sportiv Handbal Club Zalău, Federaţia Română de Volei şi Novak Carol Eduard”, se arată în motivarea Înaltei Curţi.
Mai mult, în această săptămână, deputatul Ciprian Paraschiv a demarat în Parlament paşii ca Ordinul de ministru iniţiat de Eduard Novak să devină lege şi astfel să fie aplicat în toate sporturile de echipă din România:
„Marți, 13 mai, 𝗮𝗺 𝗽𝗿𝗲𝘇𝗶𝗱𝗮𝘁 𝘀̦𝗲𝗱𝗶𝗻𝘁̦𝗮 𝗖𝗼𝗺𝗶𝘀𝗶𝗲𝗶 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗧𝗶𝗻𝗲𝗿𝗲𝘁 𝘀̦𝗶 𝗦𝗽𝗼𝗿𝘁 𝗱𝗶𝗻 𝗰𝗮𝗱𝗿𝘂𝗹 𝗖𝗮𝗺𝗲𝗿𝗲𝗶 𝗗𝗲𝗽𝘂𝘁𝗮𝘁̦𝗶𝗹𝗼𝗿 în care am dezbătut o inițiativă în care cred cu toată convingerea și care e menită 𝘀𝗮̆ 𝗳𝘂𝗻𝗱𝗮𝗺𝗲𝗻𝘁𝗲𝘇𝗲 𝘃𝗶𝗶𝘁𝗼𝗿𝘂𝗹 𝘀𝗽𝗼𝗿𝘁𝗶𝘃𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗿𝗼𝗺𝗮̂𝗻𝗶 𝗶̂𝗻 𝗰𝗼𝗺𝗽𝗲𝘁𝗶𝘁̦𝗶𝗶𝗹𝗲 𝗿𝗼𝗺𝗮̂𝗻𝗲𝘀̦𝘁𝗶!
Mi-am asumat ca 𝗽𝗮̂𝗻𝗮̆ 𝗹𝗮 𝗷𝘂𝗺𝗮̆𝘁𝗮𝘁𝗲𝗮 𝗹𝘂𝗻𝗶𝗶 𝗶𝘂𝗻𝗶𝗲 să trecem în concret aceste două proiecte esențiale: 𝙍𝙚𝙨𝙩𝙧𝙪𝙘𝙩𝙪𝙧𝙖𝙧𝙚𝙖 „𝙇𝙚𝙜𝙞𝙞 4” şi 𝙇𝙚𝙜𝙚𝙖 𝙘𝙚𝙡𝙤𝙧 „40% 𝙨𝙥𝙤𝙧𝙩𝙞𝙫𝙞 𝙧𝙤𝙢𝙖̂𝙣𝙞 𝙞̂𝙣 𝙨𝙥𝙤𝙧𝙩𝙪𝙧𝙞𝙡𝙚 𝙙𝙚 𝙚𝙘𝙝𝙞𝙥𝙖̆”.
Practic, ne dorim ca Ordinul Ministerului Sportului 500/2022 𝘀𝗮̆ 𝗱𝗲𝘃𝗶𝗻𝗮̆ 𝗹𝗲𝗴𝗲. Și am fost deosebit de bucuros să văd că toți participanții la sesiunea de lucru de azi împărtășesc aceeași viziune! E semnul clar că 𝗯𝗶𝗻𝗲𝗹𝗲 𝘂𝗻𝗲𝘀̦𝘁𝗲, 𝗼𝗿𝗶𝗰𝗮̂𝘁𝗲 𝗽𝗿𝗼𝘃𝗼𝗰𝗮̆𝗿𝗶 𝗮𝗹𝗲 𝘀𝗶𝘀𝘁𝗲𝗺𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗮𝗿 𝗶̂𝗻𝗰𝗲𝗿𝗰𝗮 𝗱𝗲𝘇𝗯𝗶𝗻𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗶̂𝗻𝘁𝗿𝗲 𝗿𝗼𝗺𝗮̂𝗻𝗶!
Care e ideea de bază a proiectului? 𝗠𝗶𝗻𝗶𝗺𝘂𝗺 𝟰𝟬% 𝗱𝗶𝗻𝘁𝗿𝗲 𝘀𝗽𝗼𝗿𝘁𝗶𝘃𝗶𝗶 𝗮𝗳𝗹𝗮𝘁̦𝗶 𝗽𝗲 𝘁𝗲𝗿𝗲𝗻 𝗶̂𝗻 𝗰𝗼𝗺𝗽𝗲𝘁𝗶𝘁̦𝗶𝗶𝗹𝗲 𝗱𝗲 𝘀𝗲𝗻𝗶𝗼𝗿𝗶 𝘀̦𝗶 𝘁𝗶𝗻𝗲𝗿𝗲𝘁 𝗮𝗹𝗲 𝘀𝗽𝗼𝗿𝘁𝘂𝗿𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗱𝗲 𝗲𝗰𝗵𝗶𝗽𝗮̆ 𝘃𝗼𝗿 𝗳𝗶 𝗿𝗼𝗺𝗮̂𝗻𝗶. Ce înseamnă asta? 𝗥𝗲𝗳𝗮𝗰𝗲𝗿𝗲𝗮 𝗹𝗲𝗴𝗮̆𝘁𝘂𝗿𝗶𝗶 𝗶𝗱𝗲𝗻𝘁𝗶𝘁𝗮𝗿𝗲 esențiale între comunitate și echipa sportivă care o reprezintă.
Echipa orașului sau a comunei nu poate rămâne așa doar cu numele, dacă vrem stabilitate pe termen mediu și lung. Iar comunitatea nu poate să investească în sporturile de echipă fără a susține implicit 𝗽𝗿𝗼𝗺𝗼𝘃𝗮𝗿𝗲𝗮 𝘁𝗮𝗹𝗲𝗻𝘁𝗲𝗹𝗼𝗿 𝗮𝘂𝘁𝗼𝗵𝘁𝗼𝗻𝗲, plecate din comunitate, produse ale academiei și ale comunității. 𝗦𝘂𝗻𝘁 𝘀𝗽𝗼𝗿𝘁𝗶𝘃𝗶𝗶 𝗻𝗼𝘀̦𝘁𝗿𝗶, 𝗶̂𝗻 𝘀𝗽𝗼𝗿𝘁𝘂𝗹 𝗿𝗼𝗺𝗮̂𝗻𝗲𝘀𝗰!
Totodată, proiectul înseamnă 𝗼𝗽𝗼𝗿𝘁𝘂𝗻𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲𝗮 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝘁𝗶𝗻𝗲𝗿𝗲𝗹𝗲 𝘁𝗮𝗹𝗲𝗻𝘁𝗲 𝗿𝗼𝗺𝗮̂𝗻𝗲𝘀̦𝘁𝗶 de a se desăvârși și de a se afirma în competițiile naționale, contextul optim pentru promovarea sportivilor români spre marea performanță.
De-acum, 𝗶𝗻𝗶𝘁̦𝗶𝗮𝘁𝗶𝘃𝗮 𝗹𝘂𝗶 𝗘𝗱𝘂𝗮𝗿𝗱 𝗡𝗼𝘃𝗮𝗸, un sportiv român de etnie maghiară, cu tricolorul pe umeri la cel mai înalt nivel al performanței și fost ministru al Sportului, 𝗮𝗿𝗲 𝘁𝗼𝗮𝘁𝗮̆ 𝘀𝘂𝘀𝘁̦𝗶𝗻𝗲𝗿𝗲𝗮 𝗰𝗮 𝘀𝗮̆ 𝘂𝗿𝗺𝗲𝘇𝗲 𝗽𝗮𝘀̦𝗶𝗶 𝘀𝗽𝗿𝗲 𝗮 𝗱𝗲𝘃𝗲𝗻𝗶 𝘁𝗲𝘅𝘁 𝗱𝗲 𝗹𝗲𝗴𝗲. Așa să ne ajute Dumnezeu!”, a scris Ciprian Paraschiv pe pagina de Facebook.