Rareș Andrei Berihoi, tânărul care a ucis un om după ce a condus cu aproape 150 km/h, a scăpat cu o pedeapsă extrem de ușoară, ținând cont de gravitatea faptelor. Judecătoarea Iuliana Tescu de la Tribunalul Iași l-a condamnat pe 17 martie 2025 la trei ani de închisoare cu suspendare, după ce băiatul a rupt un om în două, în timp ce acesta traversa trecerea de pietoni. Modul în care și-a motivat verdictul este de-a dreptul revoltător.
Totul a început în septembrie 2021, când un Audi Q8 condus de Rareș Andrei Berihoi, a lovit un bărbat de 57 de ani pe o trecere de pietoni de pe Bulevardul Independenței din Iași. Viteza era de aproximativ 150 km/h, de trei ori mai mare decât limita permisă, iar impactul a fost atât de puternic încât trupul victimei a fost rupt în două.
Cercetările au arătat că mașina nu avea urme de frânare, semn că șoferul nu a încercat să evite lovirea pietonului. Cu toate acestea, în loc să primească o pedeapsă pe măsura tragediei provocate, Rareș Andrei Berihoi a fost condamnat la doar 3 ani de închisoare cu suspendare, sub supraveghere timp de 4 ani.
Procurorii l-au trimis inițial în judecată pentru o faptă foarte gravă, motivând că a existat intenție indirectă: tânărul nu doar că a încălcat viteza, dar a și ignorat complet trecerea de pietoni. Judecătoarea Iuliana Tescu a schimbat însă încadrarea în ucidere din culpă și a prezentat mai multe argumente care îl avantajează pe șofer, chiar dacă probele din expertize și declarațiile martorilor arată clar că pietonul traversa regulamentar, iar mașina nu a încetinit deloc.
În motivare, judecătoarea a afirmat că tânărul ar fi accelerat atât de mult fiindcă drumul era liber la ora aceea târzie și că nu exista trafic intens în zonă. Judecând după logica acesteia, noaptea, când sunt mai puțini oameni pe stradă, limitele de viteză devin mai puțin importante. În realitate, legea este aceeași oră de oră, iar viteza mare într-un oraș poate oricând să ducă la pierderea de vieți omenești.
„(…) accidentul rutier s-a produs în cursul nopţii, segmentul de drum corespunzător, deşi unul central, era liber la acel moment, circulaţia fiind, în contextul exact al accidentului, practic inexistentă, acesta fiind, în opinia instanţei, chiar motivul care a determinat inculpatul să ajungă la o viteză atât de ridicată. (…) Desigur că în mod distinct s-ar pune problema în condiţiile în care inculpatul ar fi rulat cu viteza respectivă pe timp de zi, în condiţiile unui trafic normal”, se arată în motivarea instanței.
Mai mult, magistratul susține că tragedia s-a întâmplat și din cauza formei capotei autoturismului, care ar fi făcut ca impactul să fie și mai violent. Familia victimei consideră acest argument ca fiind unul absurd, ca și cum vina ar aparține, în parte, mașinii, nu șoferului care a apăsat accelerația fără să se gândească la pericole.
„Faptul că, urmare a impactului, a intervenit secţionarea corpului victimei, a cântărit majoritar, în viziunea acuzării, în atribuirea unui element de ferocitate acţiunii inculpatului, însă, în realitate, astfel cum rezultă din raportul de expertiză criminalistică, acesta este consecinţa principală a contactului cu un element de caroserie al autoturismului condus de către inculpat, coroborată, desigur, cu viteza de impact”, mai explică judecătoarea.
Motivarea șocantă a judecătoarei nu se oprește aici. Martorii au spus că victima se afla pe zebră, lucru confirmat de experți și de documentele din dosar, însă judecătoarea a scris în unele pasaje că pietonul ar fi traversat neregulamentar. Ulterior, în motivarea finală, și-a corectat afirmația și a spus clar că pietonul avea prioritate, dar acest lucru a venit târziu, după ce concluziile inițiale au ridicat semne de întrebare despre imparțialitatea instanței. Un alt detaliu ciudat este că judecătoarea a ținut dosarul în pronunțare mai mult de un an, amânând verdictul de 15 ori.
Un alt element revoltător este că, în viziunea completului de judecată, tânărul șofer ar avea circumstanțe atenuante pentru că este student, nu are alte condamnări și că incidentul a avut loc, așa cum a susținut el, după o stare de supărare pe fondul geloziei. Prin aceste argumente, nici măcar minciunile lui din seara accidentului nu au contat, deși, la fața locului, le-a spus polițiștilor că mergea cu doar 80 km/h și că pietonul îi apăruse brusc în față, fără să se asigure. Mai târziu, a încercat să invoce o criză de astm pentru a explica de ce a accelerat atât de puternic, iar ancheta a dovedit că nici această variantă nu este reală.
Sentința finală, de 3 ani de închisoare cu suspendare, i-a permis lui Berihoi să scape de gratii, cu toate că a luat viața unui om care traversa corect pe trecere. Concluzia magistraților a fost una simplă: este vorba doar despre un tânăr fără experiență, care s-a lăsat condus de emoții.