News

Motivele pentru care toată lumea ar trebui să poarte mască în pandemia de coronavirus! Studiul ştiinţific care demonstrează că opreşte răspândirea COVID-19

31.03.2020 | 17:19
Motivele pentru care toata lumea ar trebui sa poarte masca in pandemia de coronavirus Studiul stiintific care demonstreaza ca opreste raspandirea COVID19
ADVERTISEMENT

Recomandările oficiale în multe țări europene și Statele Unite au fost ca publicul să nu poarte măști în pandemia de COVID-19, însă cei de la Medium susțin că această recomandare a fost motivată de faptul că măștile chirurgicale ar trebui în primul rând să le ajungă doctorilor. Nu există niciun suport științific declarațiilor care spun că măștile purtate de populație nu sunt eficiente. Ba din contră, pentru a aplatiza “curba” îmbolnăvirilor, ar fi recomandată purtarea măștilor chirurgicale, fie ele și cele construite în casă. 

Motivele pentru care toată lumea ar trebui să poarte mască în pandemia de coronavirus!

Ultimele descoperiri în ceea ce privește virusul SARS-CoV-2 este că acesta nu se răspândește atât de mult prin aerosoli fini cât prin particule foarte mari, astfel că măștile ar trebui să fie purtate de toată lumea. Cei de la Medium au explicat pe larg motivul pentru care toată lumea ar trebui să poarte mască în momentul în care iese din casă.

ADVERTISEMENT

Măștile chirurgicale nu oferă o protecție perfectă. Însă, dacă scopul declarat este aplatizarea curbei, atunci nu se poate spune că măștile nu sunt eficiente. Raționamentul este că sintagma “perfect” nu poate fi inamicul binelui.

Dar dacă scopul declarat este „aplatizarea” curbei (spre deosebire de eradicarea virusului), trebuie să abandonăm gândirea alb-negru și să îmbrățișăm nuanțe de gri. Nu mai putem afirma că măștile „nu sunt eficiente”. Totuşi, dacă protecţia parţială asigurată de mască reduce transmisia bolii şi este similară cu măsurile autorităţilor de distanţare socială la 1 metru şi evitarea atingerii feţei dacă persoana nu a fost infectată? Ar putea avea un efect asupra curbei de îmbolnăviri.

ADVERTISEMENT

Autorităţile nu au dovezi ştiinţifice pentru afirmaţia “măştile chirurgicale nu sunt de ajutor populaţiei”, suportul ştiinţific înclină spre necesitatea purtării măştilor de către populaţie. Iar cei de la Medium consideră că autorităţile au greşit la toate cele trei niveluri cu recomandarea de a nu purta mască: logic, mecanica transmisiei şi biologia virală.

1. Logica

Bineînţeles că măştile nu vor da o protecţie perfectă 100%. Însă protecţia imperfectă nu înseamnă că este complet inutilă exact aşa cum un pahar care nu este full nu poate fi considerat gol. În lumea binară în care trăin, mesajul oficial este că “măştile nu sunt eficiente”, iar asta înseamnă că sunt 100% de prisos. Însă, în acest tablou pictat în alb şi negru de oficiali, industria producţiei de măşti chirurgicale a crescut cu 75%.

ADVERTISEMENT

Cu scopul declarat de a “aplatiza curba”, există şi noţiunea de “protecţie parţială”. În principiu, răspândirea virsusului ar putea fi încetinită dacă lumea ar putea purta mască. Însă, pentru început trebuie să fie înţelese mecanica şi biologia transmisiei virusului, în detaliu.

2. Mecanica

Este complicat mecanismul în care virusurile sunt transmise de la persoană la persoană. Însă, picăturile prin care se transmite virusul pot fi divizate în două mari categorii, văzute în graficul de mai jos:

ADVERTISEMENT
FIGURA 1 SURSA: MEDIUM. Picături mai mari decât aerosolii (cu o viteză <1m/s), se evaporează sau cat pe pământ la o distanţă de 1,5 m. Când sunt expectorate prin strănut sau tuse (> 0.1 micrometers), picăturile pot fi purtate la mai mult de 2m până la 6m.

A. Picături cu un diametru de sub 10 um (micrometri): este limita de sus a definiţiei de “aerosol” (particule atât de uşoare încât pot pluti în aer). Vom numi această categorie “aerosoli”. Aceste particule sunt purtate de ventilaţie, de vânturi şi pot traversa mai multe camerea. Măştile N95 faţă de măştile chirurgicale sunt construite să stopeze aerosolii şi până la 95% dintre particulele mai mici de 0,3 um.

B. Picături mai mari decât 10 micrometri, ajung până la 100 de um sau mai mari: Acestea sunt particule mari. Chiar dacă pot fi mai mari până la dimensiuni vizibile cu ochiul liber. Iar strănutul şi tusea pot să le trimită ca pe nişte proiectile care să ajungă până la 6 metri distanţă. Iar, acea menţionată măsură de 1,5 metri nu se dovedeşte suficientă, doar dacă porţi o mască.

FIGURA 2. SURSA: MEDIUM. Particulele mai mari de 10um pot fi blocate de o mască chirurgicală, iar cele mai mici de 10um pot fi blocate de un filtru N95.

Măştile sofisticate N95 sunt create pentru a filtra particule mici. În contrast, este plauzibil ca pariculele mari pot fi oprite de simplele măşti chirurchicale, sau chiar măştile pentru protecţia de la praf.

Însă, filtrarea parţială este mai bună decât nimic. Un experiment făcut în anul 2008 cu trei tipuri de măşti arată nivelul de protecţie al fiecăreia: 1. mască de pânză construită în casă, 2. mască chirurgicală şi 3. mască N95. În graficul de mai jos se văd valorile inhalate, respectiv expectorate având cele trei tipuri de măşti:

FIGURA 3. SURSA: MEDIUM. Particulele inhalate şi expectorate cu măşti confecţionate în casă, măşti chirurgicale şi N95. 

O mască ineficientă oferă, totuşi, protecţie măcar comparativ cu recomandările autorităţilor: distanţa de 1 sau 1,5 metri, interacţiunile sociale sau spălatul des pe mâini. Toate aceste recomandări nu au un suport epidemiologic puternic.

În cele ce urmează vom arunca o privire pe ceea ce înseamnă biologia transmisiei care oferă câteva răspunsuri pentru această problemă, însă care nu au fost luate în calcul de cei care au spus că “măştile chirurgicale nu sunt eficiente”.

3. Biologia transmiterii

Virusul SARS-CoV-2, ca orice alt virus, trebuie să se orienteze spre celulele umane folosind un principiu de blocare. Pentru COVID-19, proteina de suprafaţă virală, numită “Proteina Spike S” este cheia şi trebuie să se încadreze perfect în proteina de blocare care acţionează pe suprafaţa celulelor gazdă. Proteina de blocare celulară folosită de SARS-CoV-2 se numeşte ACE2.

Această enzimă de suprafaţă celulară are o funcţie de protecţie cardio-pulmonară. ACE2 acţionează la niveluri mai ridicate la vârstnici, la persoanele cu insuficienţă cardiacă cronică sau hipertensiune arterială pulmonară sau sistemică. (Acţiunea ACE 2 este limitată pentru că este nevoie şi de alte proteine gazdă ca virusul să intre în celule, cum ar fi proteazele, mai abundente). Anumite medicamente, presiunea arterială, dar şi stresul mecanic cauzat de ventilaţie, pot, în mod ironic, să crească acţiunea ACE2.

FIGURA 4. SURSA: MEDIUM. The SARS-Cov-2 intră în celula gazdă cu ajutorul proteinei Spike şi proteinei ACE2 (albastru) care acţionează pe celulele gazdă.

În mod surprinzător, acţiunea ACE2 în plămâni este foarte mică, este limitată la câteva molecule în celulele alveolare, adânc în plămâni. Însă, într-un studiu publicat de Human Cell Atlas (HCA), proteina ACE2 acţionează în unele celule secretorii ale nasului.

Combinând acest fapt cu explicaţia de mai sus a mecanicii: Acţiunea nazală a proteinei ACE2 sugerează că SARS-CoV-2 infectează aceste celule. Se poate deduce, de asemenea, că transmiterea virusului SARS-CoV-2 are loc în mare parte prin tuse şi prin picături mari, care cuprind marea parte a lichidului pulverizat în tuse sau strănut. Va ateriza în nazofarige datorită mărimii lor, tocmai acolo unde este blocat virusul, permiţând ataşarea virală şi intrare în celulele gazdă.

Această cale de transmitere ar putea fi eficient blocată de o simplă barieră fizică. (Faptul că proteina ACE acţionează în cavitatea nazală susţine transmiterea prin picături de suprafaţă, prin urmare spălaţi-vă pe mâini).Analiza moleculară arată că virusul SARS-CoV-2 este activ şi se multiplică încă din nazofaringe, spre deosebire de alte virusuri care se multiplică mult mai adânc, în plămâni.

Evitarea particulelor mari, care oricum nu pot intra în plămâni, ci aterizează pe căile respiratorii superioare, ar putea fi cel mai eficient mijloc de a preveni infecţia. Prin urmare, măştile chirurgicale, poate chiar masca de schi, bandanele sau eşarfa, pot oferi mai multă protecţie decât recomandările autorităţilor care sunt împotriva purtării măştilor. Măştile respiratorii N95 pot oferi o protecţie suplimentară relativ mai mică decât se crede.

Implicaţii

Având în vedere faptul că tractul respirator superior este locul principal pentru intrarea SARS-CoV-2 în ţesutul uman, iar purtând măşti faciale simple care acţionează ca o barieră pentru moleculele mari care aterizează pe nas sau în gât pot reduce substanţial rata de infectare, în măsură comparabilă cu distanţarea socială şi spălarea mâinilor. Acest lucru ar putea cu aplatiza “curba” îmbolnăvirilor.

Există o bază ştiinţifică robustă în favoarea utilizării măştilor chirurgicale, iar poate că în viitorul apropiat va fi utilizarea acestora la scară largă, astfel încât să poată fi încetinită răspândirea coronavirusului.

  • 800.049 de oameni au fost infectaţi la nivel global cu coronavirus
  • 38.714 oameni au decedat din cauza COVID-19

 

ADVERTISEMENT
Tags: