Motivul absurd pentru care MAI, SRI sau AEP au ignorat ”ancheta” parlamentară despre anularea alegerilor: ”Nu am găsit pe site”

La finalul lunii ianuarie, Comisia parlamentară pentru cercetarea abuzurilor, corupției și petițiilor a organizat o dezbatere referitoare la circumstanțele anulării alegerilor prezidențiale din 2024. Niciuna dintre instituțiile invitate la eveniment, printre care AEP, MAI, SRI sau STS nu a răspuns invitației, iar dezbaterea s-a încheiat într-un fiasco de proporții. Iată de ce.

Turul 2 înapoi, varianta 2026: dezinteres total pentru comisia parlamentară

Mai mulți parlamentari suveraniști au încercat să readucă în actualitate sintagma ”Turul 2 înapoi”, la început de an 2026, dar au fost tratați cu maximă indiferență de instituțiile statului român care, cel puțin teoretic, ar putea deține unele răspunsuri.

Inițiativa a aparținut Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții, a cărei conducere este deținută, prin tradiție, unor parlamentari AUR. În prezent, președinte al comisie este Laura Gherasim (AUR), iar vicepreședinți sunt: Lucian-Nicolae Andrușcă (PSD), Daniel-Cătălin Ciornei (AUR), Simona-Elena Macovei Ilie (SOS Ro) și Dorin Popa (PSD – a înlocuit-o pe Diana Stoica de la USR).

La data de 26 ianuarie 2026, într-unul din birourile Palatului Parlamentului a fost programată o dezbatere cu titlul ”Democrația la judecată”, având ca obiect analiza circumstanțelor care au condus la anularea alegerilor din anul 2024. Au fost convocate mai multe instituții implicate în alegeri: Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), Ministerul Afacerilor Interne (prin structurile electorale), Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), Serviciul Român de Informații (SRI), Direcția Generală de Informații a Apărării, Ministerul Public/Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, etc. Niciuna dintre aceste instituții nu și-au trimis reprezentanți în fața comisiei parlamentare. După o așteptare de câteva ore, membrii comisiei și-au strâns lucrurile și au plecat acasă.

Digi24.ro

Pe cine vor românii premier și ce cred că ar trebui să facă Nicușor Dan în conflictul Grindeanu vs. Bolojan (Sondaj comandat de Digi24)

Guvernul nu recunoaște legitimitatea acestei dezbateri

Câteva săptămâni mai târziu, deputata SOS Simona-Elena Macovei Ilie a transmis o interpelare către premierul României, Ilie Bolojan, prin care solicita lămuriri: cum explică premierul refuzul simultan al instituțiilor publice invitate de a se prezenta în fața unei comisii parlamentare, dacă a existat o coordonare instituțională, recomandare sau decizie comună și dacă consideră că guvernul sau instituțiile statului se pot sustrage controlului parlamentar.

Digisport.ro

FOTO O Jurnalistă celebră și un antrenor uriaș, filmați pe ascuns împreună! Ambii sunt căsătoriți

Răspunsul Guvernului a venit la începutul lunii martie, prin semnătura secretarului de stat Nini Săpunaru. Acesta spune că respectă ”controlul parlamentar”, doar că ”activitatea” la care deputata face referire nu are legătură cu acest lucru. Sau cel puțin asta reiese din răspunsul oficialului.

Reprezentații guvernului susțin că au refuzat invitația pentru că nu au găsit nimic pe site despre lucrările comisiei

”În ceea ce privește activitatea la care faceți referire, menționăm că în urma consultării informațiilor publice existente pe paginile web ale Senatului și Camerei Deputaților, nu am identificat referiri la evenimentul respectiv și nici în ordinile de zi ale ședințelor Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a Senatului și ale Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții a Camerei Deputaților.

De asemenea, relevăm faptul că, efectuarea unor anchete parlamentare pot fi inițiate de comisiile parlamentare cu aprobarea Senatului sau respectiv a Camerei Deputaților, în condițiile prevăzute de regulamentele celor două Camere”, a răspuns reprezentantul Guvernului.

Guvern vs. Parlament: joaca de-a șoarecele și pisica pe bani publici

Cu alte cuvinte, potrivit lui Nini Săpunaru, instituțiile publice cu atribuții strategice în organizarea alegerilor primesc o invitație/convocare cu antetul Parlamentului României, pe care nu o onorează pentru că nu găsesc referințe pe pagina de internet a forului legislativ. Apoi, fără să solicite informații suplimentare despre această convocare, decid toate să boicoteze evenimentul, fără însă să discute între ele.

De cealaltă parte, AUR, SOS și celelalte partide suveraniste care susțin existența unei conspirații în spatele anulării alegerilor prezidențiale, nu sunt capabile să organizeze mai mult de o ”dezbatere” pe această temă, invocând ”informarea corectă a cetățenilor și consolidarea transparenței instituționale”.

Ce sunt și cum funcționează comisiile parlamentare?

Comisiile parlamentare sunt organizate și funcționează pe baza regulamentului celor două camere și pot fi:

• Comisii permanente – organizate pe domenii de specialitate (economie, sănătate, educație) și funcționează pe întreaga durată a legislaturii
• Comisii speciale – se organizează pentru pregătirea unor proiecte de legi complexe sau pentru scopuri specifice
• Comisii de anchetă – create temporar pentru a investiga situații particulare (cum a fost în cazul Revoluției din 1989).

Dezbaterea care nu e anchetă: când politicienii doar mimează că vor să se afle răspunsuri

Este o diferență importantă între organizarea de dezbateri și consultări publice, unde reprezentanți ai instituțiilor statului pot fi invitați pentru a-și prezenta punctele de vedere înainte de luarea unei decizii legislative și exercitarea controlului parlamentar prin anchete parlamentare și audieri pentru funcții publice. În aceste situații, prezența unui ministru sau al unui șef de instituție este obligatorie.

Numai că anchetele parlamentare se pot convoca doar ca urmare a unui vot în plen. Mai precis, este nevoie de o majoritate parlamentară pentru constituirea unei comisii parlamentare de anchetă care ar putea aduce în fața comisiei oficiali implicați în alegeri.

În răspunsul său, Nini Săpunaru spune că nu a identificat o astfel de inițiativă, deși era evident, inclusiv din întrebare, că invitația se referea la o dezbatere tematică, nu la o comisie parlamentară de anchetă, iar în acest caz nu este nevoie de un vot în parlament pentru organizare ei.

Ce riscă șefii instituțiilor pentru că refuzul de a se prezenta în comisie

Atunci când nu discutăm despre o anchetă parlamentară ci despre o simplă dezbatere organizată într-o comisie, prezența instituțiilor din subordinea Guvernului este recomandată doar în baza obligației constituționale de informare a parlamentului. Pentru alte instituții autonome, participarea se bazează pe principiul colaborării loiale între instituții, confirmat de Curtea Constituțională, Un refuz nejustificat poate fi considerat un blocaj instituțional.

În cazul unui astfel de refuz, comisia permanentă poate sesiza Biroul Permanent al Camerei, pare poate cere oficial explicații conducătorului instituției, iar scenariul se va încheia cel mult cu răspunderea administrativă a celui care a refuzat invitația.

În septembrie 2025, parlamentari AUR și POT au solicitat înființarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru anularea alegerilor, însă propunerea nu a fost nici măcar trecută pe ordinea de zi a Camerei Deputaților pentru a fi supusă votului. După ce s-au lamentat că ”românilor li s-a interzis adevărul despre anularea alegerilor”, suveraniștii au preferat ulterior să folosească o ”scurtătură”, prin organizarea acestei dezbateri deși era evident că instituțiile vor prefera să nu o onoreze, cel mai probabil de teama de a se supune unui circ mediatic.