Motivul pentru care biserica vrea religia materie de Bacalaureat. „Nu servește deloc interesului real al copiilor. E un joc de putere și influență”

Experții în educație sunt însă de părere că această cerere nu privește interesul copiilor, ci vizează mai degrabă interesele de putere și influență pe care Biserica Ortodoxă, în principal, dar și celelalte culte religioase le au în această arie.

Interesul Bisericii Ortodoxe de a avea religia la Bacalaureat

Patriarhul Daniel, alături de alți 12 reprezentanți ai cultelor recunoscute de statul român, au solicitat ministrului Ligia Deca modificarea legilor educației astfel încât religia să poată fi aleasă ca probă de examen la Bacalaureat. Aceștia susțin că religia, care este o materie opțională, dar care face parte din trunchiul materiilor obligatorii, nu ar trebui să fie discriminată în raport cu celelalte discipline școlare.

În adresa comună, semnată de toți cei 13 capi bisericești, se subliniază faptul că prin introducerea religiei ca probă la examenul de Bacalaureat elevii care frecventează aceste cursuri au posibilitatea de „a-și valorifica și verifica competențele dobândite la această disciplină”, menționând că religia „singura care a fost validată de majoritatea covârșitoare a părinților”.

Experții din sistem sunt însă în marea lor majoritate împotriva acestei măsuri. Profesorul Ștefan Vlaston se pronunță categoric împotrivă susținând că nu există un stat clar pentru această materie, nu există o programă clară – la unele școli fiind predată dogma ortodoxă, la altele istoria religiilor și așa mai departe. Fiind „o materie care se predă după cum vrea profesorul”, elevii nu pot fi puși acum în situația de a da bacalaureatul la dogma ortodoxă, a precizat acesta.

Digi24.ro

Românca al cărei nume este gravat pe mașinile Tesla se luptă acum cu Elon Musk. Bolnavă de cancer, își dorește doar scuze

Pe de altă parte, expertul în politici publice, Marius Ghincea, a susținut într-o postare pe pagina sa de Facebook că cererea din partea BOR ca religia să devină disciplină la Bacalaureat are legătură cu supraviețuirea vastei rețele de profesori de religie din învățământul preuniversitar în condițiile în care în ultimii ani s-a înregistrat o scădere constantă a elevilor care doresc să participe la această materie.

„Această vastă rețea de profesori de religie are o dublă funcție: asigură influența BOR în școli și reprezintă un canal prin care se asigură locuri de muncă excesului de absolvenți de teologie care nu au loc în rândurile preoțimii”, a scris acesta subliniind că făcând religia o materie la care se poate obține ușor o notă mare la Bacalaureat poate fi oprit trendul accentuat de dezinteres pentru materie.

De altfel, în anul 2015, după decizia CCR din 2014 care a transformat religia într-o disciplină opțională, Parlamentul a decis că această materie e una la care părinții trebuie să facă o cerere de înscriere, una la începutul fiecărui ciclu și nu de an școlar. Cum mediile erau importante atât la admiterea la liceu cât și la facultate, dar și faptul că școlile nu au oferit alternative pentru elevii care ar fi dorit să studieze altceva, marea majoritate a părinților au continuat să-și trimită copiii la aceste ore. Astfel, în 2015 procentul elevilor care frecventau aceste materii era de 88%.

Procentul acesta a scăzut însă drastic în ultimii șapte ani, iar ultimele cifre oferite de către Ministerul Educației indică că doar 73% dintre elevi mai merg la orele de religie, adică circa 2,14 milioane de elevi dintr-un total de 2,9 milioane. Marius Ghincea subliniază că dacă acest trend se menține, în anul 2040 procentul ar putea ajunge la doar 50%, ceea ce ar reprezenta „un dezastru pentru BOR atât din perspectiva traiectoriei profesionale pentru absolvenții facultăților de teologie cât și pentru influența socială în sistemul educațional”.

Digisport.ro

"S-a terminat!" Presa catalană nu a avut milă de Istvan Kovacs. Cuvinte greu de digerat pentru centralul român

Măsura nu este în interesul copiilor

Expertul în educație Marian Staș este și el de părere că această cerere scoate la iveală „jocul de putere și de interese al Bisericii” și subliniază că măsura nu are nimic de-a face cu interesele copiilor. Mai mult, acesta amintește de episodul din 2010, atunci când alături de Mircea Miclea a făcut parte din comisia prezidențială pentru elaborarea legilor educației, s-a încercat introducerea studiului istoriei credințelor religioase în locul disciplinei religie.

„Patriarhul a sărit ca fript și imediat a fost scos acest paragraf. Ca și atunci, obiectivul acum este de menținere și consolidare a monopolului religios majoritar pe zona asta de influență extraordinar de mare. Zona educației și zona școlii toată lumea vrea să o controleze, și din punct de vedere politic și din punct de vedere religios. E un fel de Omerta, nimeni nu vorbește pe bune despre faptul că actuala lege a educației conservă și consacră obligativitatea orei de religie în trunchiul comun de materii. Povestea nu are nicio legătură cu binele copiilor”, a declarat acesta pentru FANATIK, susținând că este de acord cu studiul unei materii obligatorii despre spiritualitate, în acord cu recomandările europene în acest sens.

Mai mult, în opinia sa, vinovați de complicitate la întreg episodul sunt atât profesorii, care nu apără interesele elevilor și ale sistemului de învățământ în acest caz, dar și al clasei politice care preferă să se folosească de voturile aduse de biserică și să sacrifice astfel interesele tinerilor.

„Acest aranjament nu servește deloc, deloc interesului real al copiilor despre ceea ce ar trebui să însemne nevoia de educație spirituală, o educație de secol XXI. Acest aranjament este contraproductiv pentru copii pentru că are legătură cu altceva, cu putere și influență, și nu cu binele copiilor.

Vorbim de o clasă politică impotentă și inertă, profund interesată de favorurile cultului religios majoritar atunci când vine vorba de voturi, iar de cealaltă parte vorbim de un corp profesoral laș, incapabil sau nedoritor să se pronunțe și foarte puternic dominat de ceea ce înseamnă mediocritate sindicalistă, unde problema lor principală este una de conservare feroce a titularizării”, a mai declarat Marian Staș pentru FANATIK.

La fel, profesorul Ciprian Mihali, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, este de părere că această cerere are mai degrabă o miză de putere mai ales din partea BOR, dar și din partea celorlalte culte, în condițiile în care numărul celor înscriși la disciplină a scăzut puternic după ce media notelor din gimnaziu nu a mai contat la Evaluarea Națională.

„Rămâne deci o miză de control din partea cultelor în școli. În plus, avem multe școli de teologie în țară care produc mulți teologi și preoți care au nevoie să predea, trebuie să iasă un număr de norme, de elevi, ori ca să-și asigure publicul BOR, în principal, și celelalte culte încearcă să pună o presiune pe proiectele de legi ale educației astfel încât religia să fie materie de Bac și să crească astfel interesul pentru această materie”, a declarat, pentru FANATIK, Ciprian Mihali.

Potrivit acestuia, problema de fond este că felul în care se predă religia în România nu are absolut nimic din ceea ce ar trebui să fie un proces educațional modern și adaptat vremurilor noastre.

„Ce se predă în fapt este mai degrabă o formă de catehism, cu multe elemente de cult religios și mai puțină informare religioasă sau de istorie comparată a religiilor, iar asta face ca însăși învățarea pentru o materie de felul ăsta să fie foarte problematică și care ar face dificilă introducerea ei la bacalaureat”, a mai precizat acesta, subliniind că este un moment important în care societate românească trebuie să apere principiul separării bisericii de stat.

„E un joc de putere, BOR încearcă să păstreze un picior important în ușa educației astfel încât să aibă un cuvânt de spus asupra filosofiei educației naționale din România – asta se întâmplă prin toate aceste intervenții nervoase ale Bisericii.

E un moment în care cred că trebuie afirmat răspicat principiul separării bisericii de stat, principiu absolut fundamental pentru un stat modern așa cum se pretinde România. Tocmai pentru că credința este un act individual, în materie de decizii privitoare la stat și educație nu trebuie să existe o interferență din partea unei anumite credințe considerate majoritară”, a mai declarat Ciprian Mihali pentru FANATIK.

Expertul în educație Mihai Maci este de părere că asistăm la un fenomen în care materiile umaniste se golesc de conținut, cu româna și istoria – principalele materii de bacalaureat -formalizate la extrem și învățate pe de rost de către elevi, fără a mai avea vreo legătură cu înțelegerea. O situație similară existând și la celelalte materii umaniste, dând exemplul filosofiei, o materie ignorată de elevii de clasa a XII-a, concentrați pe examenul de Bacalaureat.

Astfel, în opinia sa, acest episod nu ne arată decât o transformare ce are deja loc la nivelul societății, unde laicitate pare deja suspendată, și care de această dată este introdusă la nivelul școlilor.

„Materiile umaniste, de fapt, se estompează și tot ce ține de problematica sensului, o problematică acută la niște copii de 15-18 ani, ajunge să se deverseze în domeniul religiei. E un fenomen care se întâmplă și la nivelul întregii societăți. Avem, pe de o parte, un mediu extrem de formal al tehnicii și metodologiilor, și, pe de altă parte, avem o chestie în care evadează sufletul – care este religia.

De aceea mi se pare că școala reproduce un patern social. Noi nu suntem capabili să fixăm niște obiective ale unui umanism laic. Disciplinele umane, literatura, istoria, filosofia și așa mai departe asta își propun – să contureze un domeniu al unui umanism laic care este accesibil tuturor. Noi, în schimb, mergem spre o chestie premodernă – unde nu mai există laicitatea, ea este suspendată, și trăim într-o lume religioasă. Religia îți vorbește de sensul vieții, biserica îți oferă o alternativă comunitară la o lume în plină disoluție și așa mai departe”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Mihai Maci.