Motivul pentru care Carmen Dan a fost dată în judecată de un comisar șef din Ministerul de Interne: „Doamna s-a grăbit, trebuia să analizeze mai bine”

Carmen Dan a fost ministru de Interne în cadrul a trei guverne ale PSD, conduse de Sorin Grindeanu, Mihai Tudose și Viorica Dăncilă. Ultimul mandat, care a durat între 29 ianuarie 2018 și 15 iulie 2019 a fost și cel mai lung, încheiat cu o demisie. În mai 2021, deputatul USR PLUS Vlad Gheorghe a dezvăluit că fostul ministru lucrează la Centrul Național de Administrare a Registrelor Naționale Notariale, entitate cu personalitate juridică, înființată  și organizată sub autoritatea Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România.

Carmen Dan a fost dată în judecată după ce a dispus cercetarea disciplinară și sancționarea lui Bogdan Iașnic

În timpul ultimului mandat de ministru de Interne, Carmen Dan a avut un conflict de muncă cu unul dintre subordonații din minister, comisarul-șef Bogdan Iașnic, care ocupa funcția de director general adjunct al Corpului de Control al Ministrului. Iașnic mai ocupase și funcția de șef al Agenției Naționale Antidrog și avea o carieră de aproape 30 de ani în sistem. În aprilie 2019, Iașnic a fost sancționat disciplinar de Carmen Dan, iar acesta a contestat în instanță sancțiunea, apoi și-a dat demisia din minister. “Am fost sancționat disciplinar de Carmen Dan, cu 10% din salariu pe două luni, dar am contestat sancțiunea conform legii, având în vedere că ea a fost efectuată de ministru, nu puteam să o contest decât la instanța de judecată.”, a dezvăluit Iașnic în exclusivitate pentru FANATIK.

“Oficial, mi-a fost imputat faptul că nu am răspuns în termen la o solicitare a unei instituții. O unitate din MAI a solicitat niște date de la noi, de la Corpul de Control. Eu fiind în perioada aia la comandă, trebuia să dispun măsuri pentru a se răspunde insituției. Problema a fost un pic mai complicată, răspunsul a întârziat. Ceea ce a făcut ca unitatea respectivă să facă o nouă solicitare și abia după ce a venit și a doua solicitare. În interiorul unui termen de 20 de zile am reușit să furnizăm răspunsul.”, a explicat Iașnic.

„Nicăieri în lege nu este prevăzut un termen în care eu aș fi avut obligația să răspund. Solicitarea avea caracter clasificat. Vineri a venit solicitarea respectivă, duminică mi-a expirat mie accesul la informații clasificate, la termenul de valabilitate. Eu fiind șef, trebuia să dispun măsuri și să controlez modul în care măsurile dispuse de mine erau duse la îndeplinire astfel încât să putem da răspunsul. Dar eu cum puteam să controlez niște măsuri dacă nu mai aveam acces la informații clasificate?”, a continuat Bogdan Iașnic.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

„Legea spune că, atunci când cineva o sesizează, în cazul ăsta a fost vorba de șeful unității, ea este obligată să dispună cercetarea. Dar doamna Carmen Dan a dispus și sancționarea mea disciplinară. Concluziile raportului de cercetare disciplinară spuneau că eu sunt vinovat pentru două fapte. Dar doamna ministru trebuia să analizeze mai bine raportul. Dacă nu-mi aplica sancțiunea, se prescria dreptul de a mi-o aplica. Doamna s-a grăbit, trebuia să analizeze mai bine raportul, să ceară explicații de la toate părțile (și ofițerul care a făcut cercetarea, și de la mine). După ce avea o imagine clară, lua o hotărâre, dar doamna nu a făcut-o, doamna a luat de bun ce a văzut în raport și cu asta s-a terminat”, a mai spus Iașnic.

Bogdan Iașnic a cerut 9.000 lei daune morale

“Mie mi s-a reproșat faptul că nu am răspuns în termen. Nici o lege nu prevede vreun termen. De regulă, termenul legal este de 30 de zile. Mai mult, în nici o lege nu se prevede vreo sancțiune, mai ales că este vorba despre o corespondență internă între unități. Oficial, n-am avut nici o problemă cu doamna Carmen Dan. Neoficial, mi s-a pus în vedere că ar fi bine să mă orientez spre un alt domeniu. Potrivit legii, ministrul, ca să dispună cercetarea mea disciplinară, trebuia să fie sesizat de șeful unității, care venise, cred că n-avea un an de zile. Șeful unității, domnul Humă Ciprian, care a fost împuternicit de către doamna ministru.”, a mai dezvăluit fostul director adjunct al Corpului de Control al Ministrului de Interne.

„Domnul Humă, de la bun început, nu m-a agreat. Într-o unitate trebuie să fie colegialitate, fair-play. Până la urmă mi s-a descoperit această mare faptă că nu am răspuns în termen la o solicitare adresată de către o unitate. Asta a fost prima faptă. Și mi s-a mai reținut o faptă. Când am răspuns unității respective, de ce am semnat eu adresa? Legea spunea că adresa o poate semna doar șeful unității, care era domnul Humă. Inițial, adresa îmi era destinată mie. Humă a venit la câteva luni după ce am primit adresa. Adresa a venit prin ianuarie 2019, el prin aprilie-mai”, a mai declarat Bogdan Iașnic în exclusivitate pentru FANATIK.

Dosarul în care Bogdan Iașnic figurează ca reclamant, iar Carmen Dan, Ministerul de Interne și comisarul-șef de poliție Gabriel Crăciun ca pârâți a fost înregistrat pe 21 octombrie 2019 la Curtea de Apel București. “Am cerut anularea tuturor actelor de cercetare disciplinară, inclusiv a sancțiunii, pentru că au fost făcute cu încălcarea legii. A fost mai întâi dispoziția prin care s-a dispus cercetarea disciplinară, al doilea act administrativ a fost dispoziția ministrului prin care am fost sancționat. Deci am cerut anularea celor două dispoziții, 9.000 de lei daune morale și 1.580 lei daune materiale”, a mai explicat Iașnic.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

Procesul în care Carmen Dan a fost chemată în judecată a fost trimis spre rejudecare

“Domnul Crăciun a fost ofițerul desemnat de ministrul de Interne să efectueze cercetarea mea disciplinară. În lege există o prevedere în care se spune că nu poate efectua cercetarea disciplinară a unui polițist, polițistul care este coleg în cadrul aceleiași unități cu polițistul cercetat și care îndeplinește în cadrul unității funcția de consilier juridic. Ori Crăciun era consilier juridic. Acum se punea problema dacă face parte din aceeași unitate, eu eram la Corpul de Control, el era la Direcția Juridică. S-a constatat că erau unități diferite și că putea să mă cerceteze”, a mai declarat Iașnic, care și-a dat demisia din MAI în decembrie 2020. „Am zis, ajunge. Nu e ușor să renunți la o carieră. M-am pensionat la 51 de ani”, a explicat Iașnic.

Pe 10 martie 2020, Curtea de Apel București a declinat competența de judecare a cauzei și a trimis dosarul la Tribunalul București. Pe 22 decembrie 2020, instanța a obligat pârâţii, în solidar, la plata către reclamant a sumei de 1.580 lei, reprezentând daune materiale şi a sumei de 5.000 lei, reprezentând daune morale. A obligat pârâtul Ministerul Afacerilor Interne la înlăturarea din dosarul de personal al reclamantului, în termen de 5 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, a tuturor documentelor întocmite în legătură cu cercetarea prealabilă la care se referă actele anulate. De asemenea, a obligat pârâţii, în solidar, să ramburseze reclamantului cheltuielile de judecată în valoare de 4.000 lei.

Pârâții au făcut recurs, astfel că dosarul a ajuns din nou la Curtea de Apel București. Pe 16 decembrie 2022, judecătorii au decis: „Admite recursurile. Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă. Definitivă.”. Despre noua turnură a procesului, Iașnic a declarat: „Curtea de Apel a desființat hotărârea instanței de fond și a dispus rejudecarea cauzei. În termen de 30 de zile trebuia să apară motivarea.  Nici pînă în ziua de azi nu a venit nimic. Se reia procesul de la capăt, dar vreau să văd motivarea Curții de Apel, de ce a desființat hotărârea”.