Un avion de mici dimensiuni s-a prăbușit, sâmbătă, într-o pădure aflată în apropierea unui unități militare din județul Iași. La bordul avionului se aflau două persoane, Marian Jan Chiriță, şeful comisiei de Urbanism din Consiliul Local Iaşi și consilier AUR în cadrul Primăriei Iași, și un prieten al acestuia. Presa locală susține că Chiriță pilota avionul proprietate personală și că starea acestuia este gravă, conform medicilor de la spitalul „Sf. Spiridon” din Iași, acolo unde victimele au fost transportate.
Avionul lui Chiriță, care se află menționat în declarația de avere a acestuia (l-a cumpărat în 2008, conform documentului), ar fi luat foc imediat după impactul cu solul, iar consilierul AUR ar fi rămas cu picioarele blocate în avion. Conform publicației Ziarul de Iași, el a fost supus unei amputații bilaterale a coapselor, la nivelul treimii proximale, pentru salvarea vieții, și urma ca luni să se reintervină pentru leziunile de arsuri profunde rămase. Celălalt bărbat, în vârstă de 51 de ani, care a suferit policontuzii, contuzie toraco-abdominală și hematom abdominal în hipocondrul stâng, este stabil hemodinamic și respirator.
Numele lui Marian Jan Chiriță apare ca petent într-un dosar înregistrat pe 22 martie 2022 la Judecătoria Iași, în timp ce intimat este Ministerul Sănătății-DSP Iași, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Chiriță a formulat plângere contravențională după ce, pe 25 februarie 2022, a fost amendat cu 3.000 de lei de agenți ai DSP Iași, reținându-se în sarcina sa că nu a respectat obligația de completare a formularului digital de intrare în România – în termen de 24 de ore de la intrarea în țară, adică până la data de 14.02.2022, ora 17:10. Chiriță a arătat că, pe 13 februarie 2022, s-a deplasat împreună cu soţia spre vama Sculeni, cu intenția de a achiziţiona nişte produse dintr-un magazin de tip duty free. A susținut că, pe măsură ce înainta, a observat o coadă foarte mare de mașini pe sensul opus, motiv pentru care s-a întors, manevra de întoarcere realizându-se pe teritoriul României, fără a apuca să treacă frontiera la vecini.
A precizat că, la acel moment, nu a fost informat de nimeni asupra obligaţiei completării vreunui formular, cu atât mai mult cu cât nu apucase să iasă efectiv din ţară. Chiriță a fost amendat pentru pentru nerespectarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) din OUG nr. 129/2021, potrivit cărora ,,În vederea identificării contacților unei persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2 și pentru prevenirea expunerii persoanelor la COVID 19, cu cel mult 24 de ore înainte de intrarea pe teritoriul României, persoanele au obligația de a completa Formularul digital de intrare în România” și a dispozițiilor art. 2 alin. (4) din OUG nr. 129/2021, care stabilesc că ,,Formularul se completează individual, în format digital, de către fiecare persoană care intră pe teritoriul României în condițiile art. 1 alin. (1), iar pentru persoanele care se prezintă în punctele de trecere a frontierei fără să dețină un formular, acestora le revine obligativitatea de a completa formularul în maximum 24 de ore la intrarea în țară”.
Instanța a reținut că actul sancționator a fost întocmit în lipsa contravenientului Marian Chiriță. Tot cu privire la aspecte de nelegalitate ale procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției care pot fi invocate de instanța de judecată din oficiu, instanța a constatat că, ulterior intrării în vigoare, dispozițiile OUG au suferit o serie de modificări. Astfel, prin OUG 5/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 129/2021 privind implementarea formularului digital de intrare în România, adoptată în data de 3 februarie 2022 și în vigoare începând cu data de 9 februarie 2022, dispozițiile art. 1 alin. (1) din OUG au fost modificate.
Nu în ultimul rând, instanța a arătat că, prin art. I din OUG 22/2022, în vigoare începând cu data de 11.03.2022,s-a prevăzut că „Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 129/2021 privind implementarea formularului digital de intrare în România se abrogă”. Raportat la cele de mai sus, instanța a apreciat că, pentru a determina efectele pe care modificările legislative redate anterior le produc asupra pretinsei fapte contravenționale reținute în sarcina petentului, se impune calificarea naturii juridice a OUG 129/2021, fie ca o lege contravențională temporară, cu o aplicabilitate în timp limitată, fie ca o lege a cărei aplicare în timp nu este stabilită încă de la data intrării sale în vigoare.
Analizând dispozițiile OUG în forma inițială și în forma ulterioară modificării survenite prin OUG 5/2022, instanța a constatat că aceasta nu poate fi încadrată în categoria legii contravenționale temporare propriu zise, din moment ce nu cuprinde nicio referire expresă cu privire la momentul la care va ieși din vigoare. În privința legii temporare excepționale, instanța a reținut că, din definiția dată în doctrină unei astfel de legi, dar și din considerentele obligatorii ale Deciziei Curții Constituționale la care a făcut referire anterior, rezultă 3 condiții pe care o lege trebuie să le îndeplinească cumulativ pentru a putea fi considerată o lege temporară excepțională, respectiv: 1. intrarea în vigoare a legii să fie determinată de o împrejurare excepțională; 2. încetarea împrejurării excepționale care a determinat adoptarea legii să justifice și ieșirea sa din vigoare; 3. momentul ieșirii din vigoare a legii temporare să poată fi stabilit precis sau cu suficientă previzibilitate.
Prin urmare, instanța a constatat că, deși OUG a fost adoptată pentru a limita răspândirea noii tulpini a virusului și pentru identificarea mai facilă a contacților persoanelor infectate, legiuitorul a justificat abrogarea acestui act normativ de o cu totul altă împrejurare, respectiv de încetarea stării de alertă și a celorlalte măsuri adoptate pentru prevenirea și combaterea pandemiei. Or, așa cum s-a arătat și anterior, criteriul stării de alertă nu a fost în niciun moment avut în vedere de legiuitor la momentul adoptării OUG 129/2021.
De altfel, starea de alertă a fost instituită pe teritoriul României cu mult înainte de intrarea în vigoare a acestei ordonanțe și a încetat ca urmare a neprelungirii sale în data de 09.03.2022, cu 3 zile anterior intrării în vigoare a OUG 22/2022. Raportat la aceste aspecte, s-a concluzionat că cea de-a doua condiție pentru ca o lege să poată fi apreciată a fi temporară nu este îndeplinită cu privire la OUG 129/2021, din moment ce împrejurarea care a determinat ieșirea sa din vigoare este distinctă de situația excepțională care a dus la adoptarea sa.
Nici ultima condiție – momentul ieșirii din vigoare a legii temporare să poată fi stabilit precis sau cu suficientă previzibilitate nu este îndeplinită, în opinia instanței, pentru ca OUG să poată fi calificată ca fiind o lege temporară extraordinară, se arată în dosarul consultat de FANATIK. De asemenea, instanța a reținut că, în baza principiului legalității incriminării și sancționării, reglementat de dispozițiile art. 1 din O.G. 2/2001, „constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege, ordonanță și prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, orașului, municipiului sau al sectorului municipiului București, a consiliului județean ori a Consiliului General al Municipiului București”, nicio persoană nu poate să răspundă contravențional în lipsa unei norme care să stabilească împrejurarea că fapta comisă este contravenție și nu poate fi sancționată cu o sancțiune contravențională pe care legea nu o prevede.
Astfel, instanța a constatat că nu mai există niciun suport legal al sancțiunii contravenționale aplicate lui Marian Chiriță, motiv pentru care se impune anularea procesului-verbal de contravenție din data de 25.02.2022, emis de DSP Iași. În consecință, pe 29 septembrie 2022, Judecătoria Iași a admis plângerea formulată de Marian Jan Chiriță, iar acesta a scăpat de amenda în valoare de 3.000 lei.