Pe 31 ianuarie 2025, Radu Antohe a fost numit în funcția de consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului Marcel Ciolacu. Antohe a mai fost consilier al premierului Viorica Dăncilă și a ocupat o funcție similară în Guvernul Grindeanu. De asemenea, el a activat în zona fondurilor europene pentru agricultură, ca expert în mai multe proiecte cu finanțare europeană.
Conform CV-ului său, Radu Antohe a lucrat în 2017 la Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, organizație non-guvernamentală ce a fost anchetată pentru o fraudă de 700.000 de euro. Banii ar fi fost, potrivit procurorilor, încasați din fonduri UE, dar nu ar fi ajuns la beneficiarii proiectelor implementate. După declanșarea investigațiilor, Antohe a susținut că nu a fost angajat al respectivei organizații.
În primăvara lui 2022, Radu Antohe a fost numit președinte al Consiliului de Administrație la Societatea Națională Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea (SNCRCAU) SA. Pe 11 august 2022, Antohe și alți șapte colegi din C.A. au fost dați în judecată de SNCRCAU, dosarul înregistrat la Tribunalul București având ca obiect „pretenții”, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii, obligarea acestora, în solidar, la plata sumei de 855.231,68 lei (cu TVA), la care se adaugă dobânda legală.
În motivarea cererii s-a susţinut că, în urma controlului Curţii de Conturi, s-a stabilit că au fost nelegal efectuate cheltuielile în sumă totală de 855.231,68 lei (cu TVA), solicitate pe această cale și că acest prejudiciu trebuie acoperit de pârâţi, deoarece aceştia au fost membri ai Consiliului de administraţie. SNCRCAU a susținut că răspunderea are caracter solidar și că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii delictuale. Tribunalul a menționat că se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiei lipsei calităţii de reprezentant și că reclamanta urmăreşte prin cererea de faţă atragerea răspunderii administratorilor săi pentru daune cauzate societății, prin încălcarea îndatoririlor față de societate.
Instanța a specificat că acțiunea în răspundere, care are un caracter social, nu poate fi pornită fără aprobarea adunării generale, forul deliberativ al societăţii, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 155 alin. 1 din legea societăților: acţiunea în răspundere contra fondatorilor, administratorilor, directorilor, respectiv a membrilor directoratului şi consiliului de supraveghere, precum şi a cenzorilor sau auditorilor financiari, pentru daune cauzate societăţii de aceştia prin încălcarea îndatoririlor lor faţă de societate, aparţine adunării generale.
Adunarea generală desemnează cu aceeaşi majoritate persoana însărcinată să exercite acţiunea în justiţie. Aceasta condiţie a fost impusă în legea societăţilor din cauza consecinţelor pe care le genereaza o acţiune în răspundere. S-a arătat că, odată declanşată acţiunea, mandatul administratorului încetează de drept şi adunarea trebuie să desemneze persoana însărcinată să exercite acţiunea în justiție. Când acţiunea se porneşte împotriva directorilor, aceştia sunt suspendaţi de drept din funcţie până la rămânerea definitivă a hotărârii. Când adunarea generală decide să pornească acţiune în răspundere contra membrilor consiliului de supraveghere, mandatul membrilor respectivi ai consiliului de supraveghere încetează de drept.
Tribunalul a constatat însă că în nicio adunare nu s-a ridicat concret problema răspunderii administratorilor, nu au fost indicați administratorii/directorii culpabili şi nici prejudiciul cauzat societăţii. Astfel, hotărârea adunării generale trebuie să fie explicită, prin indicarea tipului de acțiune (acţiunea în răspunderea administratorilor), persoanelor responsabile şi prejudiciului ce trebuie recuperat. Toate acestea trebuie indicate concret. În speţă însă, prin hotărârea adoptată, adunarea generală l-a lăsat pe directorul general să aleagă tipul de acţiune ce trebuie iniţiată și persoanele responsabile de prejudiciu, astfel încât apare ca întemeiată excepţia lipsei calităţii de reprezentant în promovarea acţiunii în răspundere.
Pentru aceste motive, Tribunalul București a arătat că va admite excepţia de faţă, iar cererea va fi anulată, decizie ce a fost luată pe 1 aprilie 2024. SNCRCAU a formulat apel, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel București. Instanța a reținut că, în cadrul punctului 4 al Hotărârii AGOA nr. 46/09.08.2022, nu se indică nominal persoanele împotriva cărora urmează să se exercite acțiunea în recuperarea prejudiciului, însă acest aspect nu este de natură a considera că nu există un mandat din partea acționarilor societății, având în vedere că hotărârea face trimitere la Raportul de Control din 11.02.2022 al Curții de Conturi.
Prin constatarea nr. 5 din acest raport, s-a menționat expres cine ar putea răspunde, respectiv persoanele cu atribuții în domeniul în care s-au constatat deficiențele, fiind indicați membri ai Consiliului de Administrație care au aprobat participarea societății la evenimentul „Ziua Națională a produselor agroalimentare românești” din octombrie 2019, precum și directorul general A.I. (acesta fiind persoana care a angajat și a efectuat plata cheltuielilor în sumă de 855.231,68 lei pentru desfășurarea evenimentului).
Instanța a menționat că trebuie să stabilească calitatea procesuală pasivă a pârâților și dacă poate fi atrasă răspunderea acestora, însă acest aspect ține de fondul cauzei, fiind necesară administrarea și analiza de mijloace probatorii. În concluzie, Curtea a specificat că nu se poate statua că, în speță, lipsește mandatul dat de Adunarea generală a Acționarilor pentru formularea prezentei acțiuni, o atare apreciere ar conduce la o interpretare excesivă și formalistă a Hotărârii AGOA nr. 46/09.08.2022, încălcând dreptul de acces la instanță al reclamantei.
Pentru aceste considerente, Curtea a arătat că, având în vedere că prima instanță nu a intrat în soluționarea fondului cauzei, iar reclamanta a solicitat trimiterea cauzei în fața primei instanțe, va anula sentința și va trimite cauza spre rejudecare în favoarea tribunalului, se menționează în dosarul consultat de FANATIK. Această decizie a fost luată pe 15 ianuarie 2025, astfel că dosarul în care este implicat consilierul lui Marcel Ciolacu va ajunge din nou la Tribunalul București.