Motivul pentru care lui Nicușor Dan i se solicită despăgubiri uriașe. Cum s-a ajuns în această situație

Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, a obținut 1.979.767 de voturi (20,99% din sufragii) în primul tur al alegerilor prezidențiale și îl va întâlni în cel de-al doilea tur, programat pe 18 mai, pe George Simion, liderul AUR, care a primit 3.862.761 voturi (40,96%). Independentul Nicușor Dan i-a devansat pe Crin Antonescu (Alianţa electorală „România, Înainte!”), cu 1.892.930 de voturi (20,07%), şi pe Victor Ponta, un alt independent, care a primit 1.230.164 de voturi (13,04%).

Lui Nicușor Dan și Primăriei Capitalei li se solicită despăgubiri de 570.000 euro

În calitatea sa de primar al Capitalei, Nicușor Dan este implicat în mai multe dosare care vizează diverse autorizații pe care el și instituția pe  care o conduce trebuie să le elibereze. Un astfel de dosar a fost înregistrat pe 7 noiembrie 2022 la Tribunalul București, în care reclamant figurează Societatea Terra Nova Construct SRL, iar pârâți sunt Nicușor Dan și Primăria Capitalei.

Conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată, reclamantul a solicitat obligarea, în solidar, a pârâților la plata sumei de 570.370,92 euro, în lei la cursul B.N.R. de la data plăţii, cu titlu de despăgubiri, pentru întârzierea cu aproximativ 7 luni (214 zile) în emiterea certificatului de urbanism din ianuarie 2022, pentru proiectul „Construire locuinţă unifamilială D+P+IE, cu anexe garaj, magazie, foișor, organizare de şantier, împrejmuire, utilităţi”, cu cheltuieli de judecată.

Pe 23 octombrie 2023, Tribunalul București, Secţia a II-a, de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtului Primăria Municipiului Bucureşti şi, în consecinţă, a respins cererea de chemare în judecată în contradictoriu cu acest pârât, ca fiind formulată faţă de o persoană fără capacitate procesuală de folosinţă, apoi a respins, ca rămasă fără obiect, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Primăria Municipiului Bucureşti.

Digi24.ro

EXCLUSIV Ce șanse sunt ca CCR să anuleze iar alegerile, după contestația lui George Simion

De asemenea, a respins, ca neîntemeiată, excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune; a respins, ca neîntemeiată, excepţia inadmisibilităţii; a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată, formulată de reclamantul Terra Nova Construct SRL și a respins, ca neîntemeiată, cererea de obligare a pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată, formulată de reclamant.

Reclamantul a declarat recurs

În motivare, cu privire la excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului Primăria Municipiului București (invocată, prin întâmpinare, de pârâţii Primarul General al Municipiului Bucureşti şi Primăria Municipiului Bucureşti, prin Primarul General) a arătat că este întemeiată, potrivit cărora primăria este structura funcţională fără personalitate juridică şi fără capacitate procesuală, cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire hotărârile autorităţii deliberative şi dispoziţiile autorităţii executive, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale, constituită din primar, viceprimar, administratorul public, consilierii primarului sau persoanele încadrate la cabinetul primarului şi aparatul de specialitate al primarului.

Digisport.ro

A anunțat că tatăl ei, care a bătut-o ani la rând și a dus-o în pragul sinuciderii, a murit: ”Un doliu complicat”

În termen legal, reclamantul Terra Nova Construct SRL a declarat recurs, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel București. În motivare, a susţinut că, în mod greşit, instanţa de fond a admis excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a pârâtului Primăria Municipiului Bucureşti, întrucât întreaga procedură prealabilă s-a desfăşurat în contradictoriu cu acest pârât, începând cu depunerea cererii de emitere a certificatului de urbanism la „Registratura” Primăriei Municipiului Bucureşti şi cererile completatoare, apoi întreaga documentaţie a fost verificată şi avizată de angajaţii specialişti ai Primăriei Municipiului Bucureşti.

S-a arătat că emitentul actului de urbanism nu se confundă cu semnatarul final, care este primarul general, aşa încât instanţa de fond a încălcat disp. art.28 din Legea nr.554/2004, a contenciosului administrativ, coroborate cu disp. art.1.349 şi art.1.357, Cod civil, privind răspunderea civilă delictuală. S-a mai menționat că instanţa de fond, în mod greşit, a aplicat norma materială de la art.19, alin.1 din Legea nr.554/2004, a contenciosului administrativ, întrucât nu se încadrează în situaţia prevăzută de legiuitor, mai precis nu putea să solicite anularea unui act administrativ care nu există, astfel că instanţa de fond trebuia să facă aplicarea art.1, alin.1 şi art.8, alin.1, teza finală din Legea nr.554/2004, invocând, în drept, motivul de casare prev. de art.488, alin.1, pct.8, Cod de procedură civilă.

Dosarul a revenit la Tribunalul București

A mai susţinut că sentinţa civilă este nemotivată, atâta timp cât nu a existat o judecată reală a cererii de chemare în judecată şi nu i-au fost înlăturate, motivat, argumentele juridice în susţinerea acesteia. Curtea a arătat că instanţa de fond a avut în vedere dispozițiile art.19, alin.1 din Legea nr.554/2004, a contenciosului administrativ, care condiţionează cererea de despăgubiri de anularea actului administrativ. Terra Nova Construct SRL a susţinut că instanţa de fond trebuia să facă aplicarea disp. art.1, alin.1 şi art.8, alin.1 din Legea nr.554/2004, însă ambele dispoziţii fac referire la existenţa unei acţiuni principale în contencios administrativ, fie de anulare a unui act administrativ, fie de constatare a refuzului de soluţionare a unei cereri de către autoritatea publică, şi de natură accesorie în despăgubiri.

De altfel, instanţa de contencios administrativ soluţionează, mai întâi, acţiunea în contencios administrativ şi, în subsidiar, se pronunţă asupra daunelor materiale şi morale, în situaţia în care au fost solicitate. Ca atare, reclamantul avea la îndemână calea acţiunii în contencios administrativ în perioada de refuz de soluţionare a cererii sale de emitere a certificatului de urbanism, cu accesoriul despăgubirilor. Întrucât nu există o hotărâre judecătorească privind un litigiu de natură contencioasă, acţiunea în răspundere civilă delictuală se întemeiază pe dispoziţiile comune ale Codului civil, în competenţa instanţei civile.

Curtea a constatat că, deşi a facut referire la dispoziţiile speciale ale legii contenciosului administrativ, instanţa de fond nu le-a avut în vedere la verificarea competenţei sale funcţionale, care este prioritară fondului, se arată în dosarul consultat de FANATIK. În consecinţă, Curtea a arătat că va admite recursul formulat de SC Terra Nova Construct SRL și că va casa, în totalitate, sentinţa civilă şi va dispune trimiterea cauzei, spre competentă soluţionare, la Tribunalul Bucureşti, secţiile civile. Această decizie a fost luată pe 11 iunie 2024. Dosarul a ajuns, astfel, din nou la Tribunalul București, fiind înregistrat pe 23 aprilie 2025. Nu a fost stabilit, încă, următorul termen din dosar.