Motivul pentru care noul director de la Apele Române a solicitat mărirea salariului cu 15%. Ce se întâmplă cu cererea lui Florin Ghiță

Florin Ghiță a fost numit recent director la Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) de către ministrul Mediului, Diana Buzoianu, care a anunțat că acesta are un mandat clar de reorganizare a companiei. Ghiță l-a înlocuit pe Sorin Lucaci, care a fost demis de Buzoianu după ce s-a trimis Corpul de Control la ANAR, care a descoperit că s-au pierdut fonduri de 300 milioane de euro. Florin Ghiţă a fost şef de serviciu și inginer șef în cadrul Administraţiei Bazinale de Apă Argeş-Vedea în perioada 2014 – 2023, apoi a ocupat funcția de inginer şef la administraţia din Bucureşti-Ilfov.

Florin Ghiță a dat în judecată Administrația Bazinală de Apă Argeș Vedea

În perioada în care era șef de serviciu, Florin Ghiță a dat în judecată Administrația Bazinală de Apă Argeș Vedea, alături de alți colegi de sindicat, solicitând în instanță acordarea unui spor de 15% din salariul de bază, pentru consemn la domiciliu, începând cu data de 01.02.2019 şi până la data pronunţării, precum şi în continuare, până la data încetării condiţiilor legale de acordare. În dosarul care a fost înregistrat pe 29 noiembrie 2022 la Tribunalul București se arată că reclamanţii au fost programaţi si nominalizaţi pentru a fi disponibili imediat la convocările de la domiciliu, efectuate de conducerea unităţii, în cazuri de urgenţă precum inundaţii, poluări ale apelor, fenomene hidrometeorologice periculoase. Conform declarației de avere din 2023, Florin Ghiță a încasat un venit anual de 64.163 lei (5.346 lei pe lună) de la Administrația Bazinală de Apă Argeș Vedea.

Salarizarea personalului contractual din instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii se circumscrie domeniului de aplicare a Legii nr. 153/2017, cum este şi cazul membrilor de sindicat din prezenta cauză, se arată în dosarul consultat de FANATIK. Articolul 24 din lege stipulează că limita maximă a sporurilor, compensaţiilor, indemnizaţiilor, adaosurilor, majorărilor, primelor, premiilor şi altor elemente ale venitului salarial specific fiecărui domeniu de activitate prevăzută în lege şi în anexele I-VIII. La alin. 2 al art. 25 se prevede că „plata sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor, inclusiv cele pentru hrană şi vacanţă, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizaţiilor de încadrare şi a indemnizaţiilor lunare, după caz.”

Legea mai prevede că „personalul încadrat în autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii beneficiază suplimentar şi de sporuri specifice pentru condiţii de muncă, respectiv pentru consemn la domiciliu, un spor de până la 15% din salariul de bază”. Având în vedere că nu se precizează că acest spor se acordă proporţional cu durata consemnului, acesta se acordă lunar. Astfel, indiferent dacă se produce sau nu evenimentul pentru care membrii de sindicat sunt consemnaţi la domiciliu, rămânerea la dispoziţia angajatorului se recompensează cu un spor de 15% din salariul de bază. Tribunalul nu a putut reţine argumentarea pârâtei referitoare la faptul că nu a înscris în buget cheltuielile cu sporul pentru consemn la domiciliu, atâta vreme cât potrivit Legii nr. 500/2002 angajatorul are obligaţia să înscrie la capitolele bugetare corespunzătoare sumele necesare plăţii drepturilor salariale pentru angajaţii săi, drepturi în care se includ şi sporurile recunoscute prin lege.

Digi24.ro

Cel mai vechi aliat al lui Vladimir Putin a fost trimis în dizgrație. De ce a ajuns să fie ostracizat Serghei Lavrov

În dosar se arată că prin neacordarea sporului pentru consemn la domiciliu, s-a produs în patrimoniul membrilor de sindicat un prejudiciu material pe care angajatorul este dator să îl acopere, astfel că angajatorul este obligat, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul. Pentru acoperirea integrală a prejudiciului determinat de neplata acestor drepturi, pârâta a fost obligată la actualizarea sumelor cuvenite fiecărui membru de sindicat, cu indicele de inflaţie de la data scadenței şi până la data 16.02.2022 (data anterioară notificării pârâtei pentru acordarea sporului). Această decizie a fost luată de Tribunalul București pe 12 aprilie 2023.

Digisport.ro

Mircea Sandu a plecat din țară: ”Acolo nu este gaz!”. Cât costă mâncarea, în comparație cu România

Tribunalul București a interpretat și aplicat eronat dispozițiile

Administrația Bazinală a formulat apel, astfel că dosarul a ajuns la Curtea de Apel București. Noua instanță a arătat că situația de fapt nu comportă discuții în calea de atac, observație valabilă și în ceea ce privește cadrul legal aplicabil. Practic, prin apelul promovat se critică exclusiv modalitatea de interpretare și aplicare de către prima instanță a dispozițiilor relevante din Legea nr.153/2017, apreciindu-se în esență de către apelantă că, în virtutea reglementărilor privind aplicarea etapizată a legii, membrii de sindicat reprezentați nu sunt îndreptățiți la acordarea sporului în litigiu începând cu data indicată în acțiune, ci exclusiv de la momentul atingerii nivelului stabilit pentru anul 2022, în sprijinul acestei interpretări fiind făcute ample referiri la jurisprudența obligatorie a instanței supreme. În deplin acord cu susținerile apelantei, Curtea a constatat că într-adevăr, prima instanță a interpretat și aplicat eronat dispozițiile incidente, iar apărările intimatului nu sunt de natură să fundamenteze solicitarea de menținere a soluției.

În această ordine de idei, urmează a observa că raționamentul juridic al primei instanțe se fundamentează, între altele, pe considerentul că dispoziţiile din Legea nr.153/2017 referitoare la sporul pentru consemn la domiciliu nu sunt noi. Din această perspectivă, urmează a aprecia că acordarea sporului în litigiu sub imperiul Legii nr.153/2017 ar presupune ca salariații reprezentați de sindicatul reclamant să fi beneficiat de acest spor până la data de 01.07.2017, astfel încât să devină incidente prevederile art.38 alin.2 lit. a) din Legea nr. 153/2017 privind menținerea în plată, între altele, a cuantumului sporurilor, la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție şi își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Contrar interpretării primei instanțe, este de observat că dispozițiile legale nu au fost aplicabile în perioadele în care cele două reglementări au fost în vigoare.

În acest sens, este de reținut că, începând cu data de 01.01.2011, dispozițiile art.1 al.2 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice au prevăzut menținerea acelorași sporuri acordate în luna octombrie 2010, la care s-a acordat o majorare de 15%. În anii următori, până la intrarea în vigoare a Legii nr.153/2017, au fost păstrate sporurile din anii anteriori, astfel încât prevederile art. 10 lit. a) din capitolul II al anexei VIII a Legii nr. 284/2010 nu au fost niciodată aplicabile, fiind acordate exclusiv unele majorări, conform reglementărilor anuale aplicabile. Revenind la prevederile art.38 alin.2 lit.a din Legea nr.153/2017, referitoare la aplicarea etapizată a legii, se constată că membrii de sindicat reprezentați nu pot beneficia de plata sporului în discuție prin menținerea în plată a cuantumului său, ulterior datei de 01.07.2017, deoarece nu se poate menţine în plată un spor care nu a fost pus în plată.   Altfel spus, menţinerea în plată priveşte cuantumul sporului acordat pentru luna iunie 2017, iar situația premisă implică prin ipoteză ca acest spor să facă parte din salariul brut lunar. Or, în condiţiile în care se menţine în plată un anumit cuantum, dispoziţia nu poate fi interpretată altfel decât în sensul că respectivul cuantum a fost şi plătit efectiv în iunie 2017.

Florin Ghiță și colegii săi au chemat din nou instituția în instanță

În speță nu s-a făcut dovada că respectivul spor era în plată în iunie 2017, astfel încât el să fi fost menţinut în plată, în acelaşi cuantum, şi ulterior intrării în vigoare a Legii nr.153/2017. De asemenea, majorările prevăzute de art.38 alin.3 din Legea nr.153/2017 se aplică la cuantumul în plată al salariului de bază, respectiv sporurilor acordate la momentul de referinţă stabilit de legiuitor. Rezultă că, şi în situaţia în care s-ar fi dovedit plata sporului pentru consemn la domiciliu la momentul iunie 2017, ulterior intrării în vigoare a Legii nr.153/2017, până la aplicarea completă a acestui act normativ, nu s-ar fi putut acorda sporul în procent de 15 %, ci, cel mult, cuantumul sporului aflat în plată, cu majorările prevăzute ulterior datei de 01.01.2018. Aceste majorări/sporuri vor deveni aplicabile și vor fi acordate în momentul în care salariile de bază vor fi determinate utilizând salariile de bază prevăzute în anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 (anexă prin care se instituie majorarea de 15%, începând cu anul 2019).

În mod excepțional, în situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite, potrivit prezentei legi, pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari, ca urmare a majorărilor salariate reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022. Curtea a notat că sporurile prevăzute în Anexele la legea-cadru, inclusiv în Anexa VII, nu se pot acorda pentru perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017 şi pentru anul 2018, iar pentru cealaltă perioadă aceste sporuri se pot acorda doar în condițiile stabilite la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017. Pe cale de consecință, contrar celor reținute de instanța de fond, caracterul de noutate al sporului solicitat constă întocmai în neacordarea acestui spor anterior perioadei analizate, şi nu în noutatea reglementării lui legislative. Cum respectivul spor nu a fost inclus în drepturile salariale ale membrilor de sindicat reprezentați în perioada anterioară, în mod corect acesta trebuia calificat drept un spor nou, de a cărui acordare nu puteau beneficia, potrivit dispozițiilor legale mai sus menționate, decât ulterior atingerii nivelului salarial aferent anului 2022, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

Prin urmare, după majorarea acordată în ianuarie 2018, începând cu 1.01.2019, salariul de bază este majorat în tranşe, astfel încât abia după epuizarea acestora pot fi calculate sporurile, indemnizaţiile, compensaţiile şi celelalte elemente ale sistemului de salarizare şi acordate, prin adăugare, la salariul de bază ajuns la nivelul anului 2022. Atâta vreme cât salariul de bază nu a fost majorat şi stabilit definitiv, prin ajungerea la termen, sporurile, inclusiv cel pentru consemn la domiciliu, nu pot fi calculate/determinate, existând astfel până la acest moment un impediment obiectiv în efectuarea acestei operaţiuni. Pe 22 mai 2024, Curtea de Apel București  a admis apelul și a schimbat în tot sentinţa civilă apelată în sensul că a respins cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată. Pe 14 octombrie 2024, Florin Ghiță și colegii de sindicat au dat din nou în judecată Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea, obiectul dosarului fiind „calcul drepturi salariale”.  Pe 19 septembrie 2025, în baza Hotărârii Adunării Generale nr. 3/26.08.2025 a Judecătorilor din cadrul Tribunalului Bucureşti s-a dispus amânarea judecăţii cauzei până la reluarea activităţii de judecată.