PNL, partid condus de premierul Ilie Bolojan, refuză să achite o factură veche de șase ani la un furnizor de servicii de telecomunicatii. Compania a câștigat în instanță, însă PNL a contestat decizia, urmând ca procesul să se reia din stadiul de apel.
În martie 2024, ALDE (Alianța Liberalilor și Democraților) a fuzionat prin absorbție cu Partidul Național Liberal (PNL), de unde plecase cu nouă ani înainte. Procesul de absorbție, demarat de președintele Ludovic Orban și finalizat în mandatul lui Nicolae Ciucă, a adus în PNL figuri precum Varujan Vosganian, Mohammad Murad sau Mircea Minea. Călin Popescu Tăriceanu, fondator ALDE, s-a retras din partid înainte de fuziune.
ALDE nu a revenit în PNL doar cu oameni noi ci și cu câteva datorii, pe care conducerea liberală refuză să le plătească, preferând să se judece în instanță pentru ele.
În noiembrie 2023, când procesul de fuziune încă nu era încheiat, compania RCS&RDS SA a dat în judecată Partidul Național Liberal, solicitând stingerea unei datorii de 268,3 lei, provenind din factura neachitată de ALDE din noiembrie-decembrie 2020. Partidul lui Tăriceanu nu doar că nu a achitat serviciile de telecomunicații, însă a uitat și să returneze echipamentele de recepție, în valoare de 1.466 lei. La asta s-a adăugat și penalități de 0,2% pe zi (din valoarea abonamentului), adică 538,19 lei.
În decembrie 2024, Judecătoria Sectorului 5 a admis cererea companiei și a obligat PNL să achite toate restanțele, în condițiile în care formațiunea politică nu a depus întâmpinare și nu a propus probe în apărarea ei.
După ce Ilie a ajuns președinte al partidului, PNL a depus apel la hotărârea de fond. Acțiunea a fost înregistrată în aprilie 2025, însă Tribunalul București nu a stabilit încă data primului termen.
Aventura ALDE prin politica românească a adus o gaură la bugetul de stat de peste un milion de lei. La finalul anului 2025, Partidul Alianța Liberalilor și Democraților înregistra obligații fiscale restante la ANAF în valoare de 1.086.242 lei (peste 200.000 de euro).
Conform legislației din România privind partidele politice și protocoalelor de fuziune, PNL a devenit succesorul în drepturi și obligații al ALDE. Asta înseamnă că Partidul Național Liberal a preluat atât activele cât și pasivele formațiunii pe care a absorbit-o și că este obligat să achite datoriile din resursele financiare proprii.
În iulie 2025, Ilie Bolojan a recunoscut că PNL se află într-o situație financiară complicată, mai ales în condițiile reducerii subvenției de la bugetul de stat.
„Membrii noștri (de la PNL, n.r.) vor trebui să plătească cotizații, pentru că partidul a rămas cu niște datorii și ele trebuie acoperite. Nu avem altă posibilitate”, a explicat premierul Ilie Bolojan, într-un interviu pentru Antena 3.
În ianuarie 2026, PNL a pierdut definitiv sediul din Bulevardul Hristo Botev, acolo unde avea sediu organizația Sector 3, condusă de Andrei Baciu. Curtea de Apel București a stabilit că Administrația Fondului Imobiliar (AFI), instituție din subordinea Primăriei Capitalei, poate trece la evacuarea imobilului din cauza neplății datoriei.
Andrei Baciu a fost unul dintre liderii PNL cărora Ilie Bolojan le-a cerut demisia din cauza unor rezultate slabe, însă propunerea nu a întrunit numărul necesar de voturi în Biroul Politic Național.