Un studiu realizat de o echipă de la Charité – Universitätsmedizin Berlin a explicat care este motivul pentru care somnul profund îmbunătățește memoria. Ce au scos la iveală oamenii de știință este de-a dreptul uimitor.
De-a lungul anilor cercetătorii au declarat că o memorie bună este asociată cu un somn profund, însă nu au fost găsite prea multe conexiuni. După 20 de ani de studii specialiștii au putut arăta ce se întâmplă cu undele electrice lente și sincronizate din creier.
Acestea joacă un rol esențial în formarea amintirilor de lungă durată, motiv pentru care oamenii de știință au muncit pentru a descoperi legătura dintre cele două elemente. În cele din urmă au găsit o explicație fascinantă.
Experții sunt de părere că undele lente fac ca neocortexul, centrul memoriei pe termen lung, să devină extrem de receptiv la informații. În timpul unui somn profund creierul „reia” evenimentele care au avut loc în timpul zilei.
În felul acesta transferă informațiile din hipocamp, acolo unde sunt stocate temporar, către neocortex. Acesta din urmă este, de fapt, responsabil cu memoria pe termen lung. Așadar, undele lente sunt esențiale pentru acest proces.
Aceste oscilări sincronizate ale tensiunii electrice din cortex apar cu o frecvență de aproximativ o dată pe secundă. În plus, oamenii de știință transmit că aceste fluctuații pot fi măsurate cu ajutorul electroencefalografului (EEG).
„De ani de zile știm că aceste oscilații sprijină formarea memoriei”, a declarat prof. Jörg Geiger, director al Institutului de Neurofiziologie din cadrul Charité și coordonator al studiului, conform charite.de.
„Am descoperit că intensificarea artificială a undelor lente îmbunătățește memoria. Totuși, până acum, nu înțelegeam exact ce se întâmplă în creier, din cauza dificultății de a analiza fluxurile de informații neuronale”, a mai spus specialistul.
Echipa condusă de Jörg Geiger a încercat să explice motivul pentru care somnul profund este ideal pentru o memorie bună. Oamenii de știință au luat țesut cerebral uman intact, extrem de rar, pentru a clarifica acest mecanism.
Țesutul uman intact a fost prelevat de la 45 de pacienți care au suferit intervenții neurochirurgicale pentru epilepsie sau tumori cerebrale. Cercetătorii au folosit o metodă avansată numită tehnica multipatch prin care au simulat undele lente specifice somnului profund.
De asemenea, aceștia au măsurat răspunsurile neuronale. Rezultatul final i-a luat prin surprindere pentru că au descoperit că undele lente influențează puterea conexiunilor sinaptice dintre neuroni, crescând receptivitatea lor.
„Sinapsele funcționează la capacitate maximă imediat după ce tensiunea electrică crește de la un nivel scăzut la unul înalt”, a explicat Franz Xaver Mittermaier, cercetător la Charité. Această sincronizare perfectă este cheia formării memoriei.
Concret, în acele momente scurte de receptivitate ridicată, informațiile sunt transferate eficient în memoria pe termen lung.