Ilie Bolojan, președintele PNL și al Senatului României, a anunțat la mijlocul acestei săptămâni că se vor reduce aproape 200 de funcții din organigrama Senatului, de la 796 de posturi la 618 posturi, o altă reducere, de 20%, urmând să se aplice numărului de mașini de care beneficiază instituția parlamentară.
Bolojan a menționat că vor fi dați afară cei care au venit fără concurs și că a constatat în multe locuri personal supradimensionat. El a explicat că pe lângă fiecare comisie parlamentară există un număr de experți, că la unele comisii se justifică numărul de funcționari, dar că la o comisie de regulament, cu o ședință la câteva luni, nu se justifică cinci posturi. Ilie Bolojan a dispus măsuri asemănătoare în perioada în care a fost șef al Consiliului Județean Bihor, dar și primar la Oradea.
Numele lui Ilie Bolojan apare ca pârât, alături de CJ Bihor și o altă persoană fizică, într-un dosar înregistrat pe 10 octombrie 2024 la Tribunalul Bihor, al cărui obiect este “poprire asigurătorie”, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Reclamant figurează Ibram Manet, un deținut încarcerat la Penitenciarul Oradea.
Acesta a cerut să se dispună poprirea asigurătorie asupra bunurilor pârâţilor. În motivare a arătat că, la data de 02.06.2021, a adresat o cerere către pârâţi pentru a-i comunica informaţiile de interes public, iar în batjocură i s-a comunicat adresa de răspuns nr. 12.547/03.06.2021. Ulterior, la data de 24.06.2021, reclamantul s-a adresat cu o plângere în care a solicitat revocarea adresei nr. 12.547/03.06.2021 şi să i se comunice cele solicitate, dar refuzul pârâţilor i s-a transmis prin adresa răspuns nr. 14.229/30.06.2021.
Pârâţii au depus întâmpinare prin care au arătat, cu privire la poprirea asigurătorie, că acest capăt de cerere este lipsit de obiect și de motivare în fapt, în condițiile în care în acțiune nu se indică asupra căror categorii de bunuri se urmărește înființarea măsurii asigurătorii, în accepțiunea art. 970 CPC și nici elementele de fapt care să permită analiza condiției de admisibilitate a cererii vizând existența unei creanțe exigibile, constatată în scris. Prin încheierea de şedinţă din 10 octombrie 2024, Tribunalul Bihor, instanţa învestită cu acțiunea în pretenții formulată de reclamant, a dispus disjungerea capătului de cerere având ca obiect poprirea asigurătorie şi formarea prezentului dosar.
Instanța a reținut că reclamantul a formulat o acțiune în pretenții în contradictoriu cu pârâţii Ilie Bolojan, S.M. și Consiliul Județean Bihor, solicitând obligarea acestora la plata unor daune morale în cuantum de câte 200.001 lei fiecare, precum şi la plata unor daune materiale în cuantum de câte 200.001 lei fiecare. Analizând prezenta cerere de instituire a popririi asigurătorii, instanța a reținut că, potrivit art. 970 Cod proc. civilă, „Poprirea asigurătorie se poate înfiinţa asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de o a treia persoană sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente, în condiţiile stabilite la art. 953.”
Din aceste dispoziţii legale rezultă că sechestrul asigurător şi poprirea asigurătorie sunt mijloace procesuale care au ca scop indisponibilizarea şi conservarea bunurilor urmăribile ale debitorului, pentru a se evita diminuarea activului patrimonial al acestuia, asigurând posibilitatea creditorului să îşi realizeze creanţa sa după obţinerea unui titlu executoriu. În această procedură instanţa nu este ţinută să analizeze fondul raportului juridic dintre părţi, ci să verifice dacă sunt îndeplinite cerinţele prevăzute expres de art. 970 coroborat cu art. 953 Cod proc.civ.
Instanţa a constatat că, prin cererea formulată, reclamantul nu a indicat în concret temeiul juridic de care se prevalează în susţinerea solicitării de instituire a popririi asigurătorii. Prin urmare, cererea va fi analizată prin prisma tuturor celor trei ipoteze prevăzute de art. 953 Cod proc. civilă. În speţă, raportat la înscrisurile depuse la dosar, instanţa a considerat că nu sunt îndeplinite condiţiile legale mai sus citate, deoarece reclamantul nu deţine o creanţă constatată în scris, certă şi exigibilă, opozabilă pârâților. În ceea ce priveşte condiţia existenţei unei creanţe, aceasta presupune dreptul creditorului de a pretinde debitorului să-i achite o sumă de bani, drept care trebuie să fie constatat în scris în ipotezele prevăzute la art. 953 alin. (1) şi (3) Cod proc. civilă.
Tribunalul a subliniat că prin act scris se înţelege actul constatator al creanţei din care să rezulte, fără intervenţia altor împrejurări străine, elementele raportului juridic încheiat între părţi, în special existenţa datoriei şi obligaţia asumată de debitor de a plăti o anumită sumă de bani. În cauza de faţă, existenţa dreptului reclamantului urma a fi stabilită în dosarul de fond, dosar care a și fost, de altfel, soluționat în primă instanță prin respingerea cererii. Aşadar, nu este îndeplinită condiția existenței unei creanțe a reclamantului constatată printr-un înscris. Pe de altă parte, nu se poate vorbi în cauză de o creanţă exigibilă, iar pentru ca să se poată institui o poprire asigurătorie în ipoteza prevăzută nu este suficientă introducerea unei acţiuni în justiţie tinzând la plata unei sume de bani, se arată în dosarul consultat de FANATIK.
Referitor la situaţia prevăzută de art. 953 alin. (2) Cod proc. civ., legiuitorul impune condiţia depunerii unei cauţiuni de jumătate din valoarea creanţei reclamate odată cu depunerea cererii, iar în cauză o astfel de cauţiune nu este depusă. De asemenea, şi această ipoteză presupune existenţa unei creanţe exigibile, condiție neîndeplinită în speță. În ceea ce priveşte situaţia reglementată de art. 953 alin. (3) Cod proc. civilă, instanţa reţine că nu s-a făcut dovada că există un pericol real şi iminent ca pârâții din prezenta cauză să se sustragă de la urmărire sau să îşi ascundă ori să îşi risipească averea. În plus, dispoziţiile art. 953 alin. (3) Cod procedură civilă trimit la îndeplinirea celorlalte condiţii de la art.953 alin. (1) Cod procedură civilă, între care constatarea în scris a creanţei, condiţie neîndeplinită pentru motivele mai sus arătate. Pentru toate aceste considerente, instanța a arătat că va respinge cererea formulată de reclamantul Ibram Manet, decizia fiind luată pe 24 octombrie 2024.
Ibram Manet este un deținut celebru în penitenciarele din România. În prezent, el este condamnat pentru furt. În 2006, când se afla încarcerat tot la Penitenciarul Oradea, executând o condamnare de opt ani pentru tâlhărie și furt calificat, s-a urcat pe acoperișul penitenciarului și a amenințat că se sinucide. Apoi, Manet a sărit din boxa acuzaților și s-a urcat pe un grilaj din sala de judecată, fiind păzit de jandarmi și de agenții de la Penitenciarul Giurgiu care l-au adus la instanță. În 2013, Ibram Manet a vrut să îşi taie gâtul cu un cuţit în faţa magistraţilor de la Judecătoria Sectorului 4, după care a stat două ore cocoţat pe un grilaj.