Motivul uluitor pentru care clubul de noapte unde dansatoarele erau exploatate a amendat o barmaniță. Cum se băteau pe bacșișurile uriașe în bordelul de lux

Procurorii DIICOT și polițiștii Direcției de Combatere a Crimei Organizate au descins săptămâna trecută la clubul The Buddhist din București, unde s-au făcut percheziții într-un dosar privind săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, proxenetism și spălarea banilor. În timpul flagrantului s-au găsit și substanțe interzise. Surse judiciare susțin că actorul Vlad Marinescu ar fi capul rețelei care exploata sexual fetele de la club și că s-ar fi obținut 19 milioane de lei de pe urma acestei activități.

Barmanița de la club avea venituri lunare de 12.000 lei

Vlad Marinescu a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, iar alte 10 persoane au fost reținute. Conform anchetei, banii încasați de la clienți erau colectați și transferați în conturile Fundației Babylonia Solutions, deținută de Vlad Marinescu,  iar ulterior erau direcționați către firme controlate de membrii conducerii, de unde ajungeau în conturile personale ale acestora. Fundația Babylonia Solutions a fost dat în judecată de o angajată a clubului, D.A.L., aceasta contestând în instanță decizia prin care a fost sancționată.

Dosarul a fost înregistrat pe 29 ianuarie 2024 la Tribunalul București, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Instanța a menționat că reclamanta este salariata societăţii pârâte, fiind angajată potrivit contractului individual de muncă din 14.05.2019, încheiat pe durată nedeterminată, în funcţia de barman la clubul pârâtei – The Buddhist. Prin decizia din 19.01.2024, Fundația a procedat la sancţionarea reclamantei cu retrogradarea din funcţia de barman în funcţia de femeie de serviciu, ca persoană ce asigură curăţenia în unitatea angajatoare, pe o perioadă de 60 zile, după care va reveni pe postul anterior. Salariul de încadrare al acesteia este pe post de femeie de serviciu de 3.300 lei net.

Femeia angajată la clubul The Buddhist a arătat că exercitarea unei alte funcţii o va pune în imposibilitate de a-şi desfăşura în continuare activitatea conform calificării profesionale, cu acordarea unor drepturi salariale mult inferioare celor încasate anterior, ceea ce ar conduce la întâmpinarea unor dificultăţi financiare posibil insurmontabile. Ea a menționat că e de notorietate că profesia de barman este una bănoasă prin raportare la bacşişurile încasate şi nu luând în considerarea venitul salarial. Faptic, reclamanta a arătat că încasa bacşiş şi, de asemenea, avea dreptul la sporul de noapte de 25%. Astfel, a susținut că „diminuarea veniturilor sale de circa 12.000 lei/pe lună la 3.300 lei/pe lună este devastatoare, cu atât mai mult cu cât este singura persoană din gospodărie ce susţin financiar familia”.

Digi24.ro

Cum răspunde Moscova la întrebarea dacă va ajuta militar Teheranul

În dosar se specifică faptul că, în motivarea deciziei de sancţionare, s-a reţinut faptul că reclamanta a jignit managerul de tură, acuzând-o pe aceasta că este „hoaţă”, a avut o atitudine irevenţioasă cu un coleg, acuzându-l pe acesta şi pe managera de tură că nu i-ar da bacşişul lăsat de un client, că, deşi managerul de tură a interzis furnizarea de băuturi alcoolice dansatoarelor, reclamanta a ignorat acest ordin şi a dat alcool dansatoarelor, ceea ce a provocat îmbătarea acestora. La momentul individualizării sancţiunii, Fundația a reţinut faptul că reclamanta a mai fost sancţionată cu avertisment în luna iunie 2023. Cu privire la acest aspect, instanţa a reţinut că Fundația nu a depus la dosarul cauzei dovada celor menţionate, deşi reclamanta a invocat faptul că nu are cunoştinţă de o altă decizie de sancţionare.

Digisport.ro

Gestul neașteptat al iraniencelor în Australia: ”Regimul le-a obligat”. Imaginile au făcut înconjurul lumii

Instanța a considerat că descrierea faptelor imputate angajatei clubului nu este amănunțită

În termen legal, reclamanta a înţeles să formuleze contestaţie împotriva acestei decizii, considerând, în primul rând, că este nelegală, invocând caracterul formal al cercetării disciplinare si lipsa descrierii faptei care constituie abatere disciplinară, atât în cuprinsul convocatorului, cât și în decizia contestată.  Totodată, a invocat nelegalitatea aplicării sancţiunii retrogradării din funcţia de barman în funcţia de femeie de serviciu. Din analiza deciziei de sancționare contestate în cauză, instanța a menționat că rezultă că aceasta nu cuprinde o descriere a faptelor care constituie abatere disciplinară, în acord cu art. 252 alin. 2 lit. a din C. muncii. Astfel, mențiunile din cuprinsul deciziei cu privire la faptul că reclamanta a jignit-o managerul de tură, acuzând-o că este hoaţă, nu reprezintă o descriere a faptelor care constituie abatere disciplinară, având în vedere că nu este precizat contextul în care această afirmaţie a fost făcută.

În dosar se menționează că, potrivit proceselor verbale întocmite de către Fundație cu ocazia cercetării disciplinare şi audierii martorilor, la finalul unui program de lucru, după ce clubul a fost frecventat de un client fidel, reclamanta i-a solicitat managerului de tură să îi precizeze şi/sau arate factura clientului, pentru a vedea cuantumul bacşişului lăsat de respectivul client, însă, ca urmare a refuzului managerului de tură, reclamanta a folosit apelativul „hoaţă” faţă de managerul de tură. În ceea ce priveşte împrejurarea că a avut o atitudine irevenţioasă cu un coleg, acuzându-l pe acesta şi pe managera de tură că nu i-ar da bacşişul lăsat de un client, instanţa a reţinut că în cuprinsul deciziei contestate nu se regăseşte o motivare a acestei atitudini, cu arătarea în concret a acţiunilor reclamantei ce sunt sau pot fi catalogate drept atitudini irevenţioase.

Totodată, în sarcina reclamantei s-a reţinut faptul că, deşi managerul de tură a interzis furnizarea de băuturi alcoolice dansatoarelor, ea a ignorat acest ordin şi a dat alcool dansatoarelor, ceea ce a provocat îmbătarea acestora, fără a preciza în concret data şi persoanele cărora reclamanta le-a furnizat băuturi alcoolice. Astfel, instanţa a reţinut că simpla enunțare a faptelor imputate reclamantei în cuprinsul deciziei nu echivalează cu descrierea faptelor, cerință obligatorie a cărei nerespectare se sancționează cu nulitatea absolută. Din faptele descrise anterior nu rezultă fără echivoc care este contextul în care reclamanta a folosit respectivul apelativ faţă de managerul de tură, care sunt acţiunile care provoacă o atitudine ireverenţioasă faţă de coleg şi managerul de tură, dar şi care sunt dansatoarele cărora le-a furnizat băuturi alcoolice, cauzând îmbătarea acestora, dar şi când s-au petrecut aceste fapte.

Ce a decis instanța în privința daunelor morale de 100.000 lei

S-a arătat că toate acestea reprezintă elemente esențiale pentru individualizarea faptei imputate reclamantei, fiind fundamentale pentru a asigura legalitatea deciziei de sancționare. Pentru considerentele expuse anterior, instanța a arătat că va admite cererea de chemare în judecată și va anula decizia de sancționare disciplinară din 19.01.2024 emisă de pârâta Fundaţia Babylonia Solutions. În privinţa solicitării de acordare a daunelor morale în cuantum de 100.000 lei, instanţa a reţinut că, şi în ipoteza prejudiciului nepatrimonial trebuie verificate condiţiile legale de existenţă a răspunderii civile, respectiv existenţa unui prejudiciu, a unei fapte prejudiciatoare, a raportului de cauzalitate dintre faptă şi prejudiciu, precum şi vinovăţia autorului faptei, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

Instanța a specificat că aceste elemente cumulative nu sunt dovedite, respectiv nu s-a dovedit existenţa vreunui prejudiciu nepatrimonial, ce constă în consecinţele negative morale suferite de reclamantă ca urmare a faptei ilicite săvârşite de către pârâtă, având drept consecinţă lezarea onoarei sau reputaţiei reclamantei, sau alte suferinţe de ordin psihic. Împrejurarea că ulterior sancţionării sale, din postul de femeie de serviciu, în care a fost retrogradată pe o perioadă de 60 de zile, reclamanta nu mai desfăşura o activitate care să poată genera un venit suplimentar din bacșiș, nu poate fi asimilată cu o afectare a drepturile personale nepatrimoniale.

S-a arătat că daunele morale reprezintă compensaţii ce pot fi acordate salariatului doar atunci când se face dovada că, urmare comiterii unei fapte de către angajator, s-au cauzat reale suferinţe psihice părții vătămate, care nu sunt echivalente cu stresul sau consumul nervos cauzat de sancţionarea disciplinară, acestea din urmă nefiind în măsură să justifice acordarea daunelor morale. Ca atare, instanţa a arătat că va respinge cererea reclamantei de acordare a daunelor morale în cuantum de 100.000 lei, întrucât nu a fost evidenţiată existenţa unui prejudiciu nepatrimonial de natură a justifica acordarea acestora. Aceste decizii au fost luate pe 11 iunie 2024. Fundaţia Babylonia Solutions a formulat apel, care a fost respins, ca nefondat, de Curtea de Apel București pe 19 mai 2025.