ADVERTISEMENT
News

Munca la distanță va deveni un infern. Noile modalități prin care angajatorii își supraveghează salariații

Odată cu pandemia de coronavirus și extinderea pe scară largă a muncii de la distanță, companiile au găsit noi metode de a-și supraveghea angajații.
Autor: Adrian Ilie | 28.05.2021 | 13:33
Munca la distanță va deveni un infern. Noile modalități prin care angajatorii își supraveghează salariații

Munca de la distanță impusă de pandemie multor angajați a determinat companiile să caute modalități noi de supraveghere a angajaților, inclusiv prin încălcarea dreptului acestora la viață privată.

ADVERTISEMENT

Noile tehnologii sunt folosite de un număr în creștere de companii pentru a obține date legate de activitatea angajaților atunci când aceștia nu se află la locul de muncă, scrie Politico.eu.

Sindicatele și oficialitățile Uniunii Europene cred că este nevoie de reglementări suplimentare care să blocheze practica spionării angajaților de către angajatori.

Companiile încep să strângă datele biometrice ale angajaților

Șoferilor Uber li se cere să-și facă un selfie când intră în tură. Dacă softul de recunoaștere facială hotărăște că persoana din fotografie nu este șoferul respectiv, chiar și atunci când este o eroare, acesta este suspendat automat până la clarificarea situației. Compania mai folosește un algoritm de monitorizare a performanțelor, iar cei care nu  obțin un rating considerat suficient de bun nu mai au acces la aplicație.

ADVERTISEMENT

Acesta este doar un exemplu de monitorizare a angajaților. Companiile mari au început să achiziționeze pe scară largă sisteme informatice prin care monitorizează și analizează angajații. Unii dintre aceștia se plâng că aceste instrumente sunt intruzive, discriminatorii și, în unele cazuri, chiar ilegale.

În schimb, companiile susțin că, în condițiile în care milioane de angajați au fost nevoiți să lucreze de acasă odată cu pandemia de coronavirus, au  nevoie de instrumentele care să le asigure productivitatea și un comportament adecvat din partea angajaților în perioada în care nu pot fi supravegheați fizic de către șefii lor.

De  exemplu, Uber susține că metoda prin care verifică  identitatea dă garanția că nu folosește nimeni alticineva contul șoferilor sau curierilor săi, iar în cazul în care cineva este îndepărtat de pe platformă are posibilitatea să conteste decizia.

ADVERTISEMENT

Începând din luna februarie, Amazon își supraveghează șoferii cu cameră care oferă date biometrice, inclusiv dacă șoferii își îndepărtează privirea de la drum sau dacă depășesc viteza legală. Un purtător de cuvânt al companiei a subliniat „îmbunătățirile privind siguranța șoferilor și a comunității”, ce a dus la o reducere cu 48% a numărului de accidente.

Amazon intenționează chiar să monitorizeze cu ajutorul inteligenței artificiale ce mușchi folosesc angajații săi, proiect despre care spune că va duce la reducerea mișcărilor repetitive și va ajuta angajații să se proteze de afecțiuni musculare și osoase. Compania Ford a cerut deja unor angajați ai săi să poarte brățări electronice astfel încât să fie controlată respectarea distanțării fizice.

ADVERTISEMENT

Tehnologii ce numără cuvintele tastate de angajați

Potrivit unui raport recent al Trades Union Congress, o confederație sindicală britanică, 15% dintre salariații intervievați în timpul studiului spun că de la începutul pandemiei au fost supuși unor tehnologii de monitorizare a productivității.

Noile sisteme de inteligență artificială pot obține date privind numărul de cuvinte tastate la computer și site-urile vizitate, numărul de emailuri trimise, numărul de pași făcuți într-o hală, al celor pentru pauze la baie precum și durata lor.

ADVERTISEMENT

Compania tehnologică americană Sapience Analytics susține că produsele sale,  utilizate de 90 de companii din 18 țări, cresc „implicarea angajatului”, ce duce la „productivitate mai mare și o satisfacție profesională mai ridicată”.

Șeful companiei, Bradley Killinger, susține că tehnologia a fost aplicată pe proprii angajați iar eficiența acestora ar fi crescut de aproape 2,5 ori într-o perioadă de șase săptămâni. „Am ajuns în punctul în care le dădeam oamenilor trei zile libere, să facă altceva”, susține Killinger.

Productivitate mai mare cu prețul sănătății angajaților

Însă situația nu este chiar atât de roz precum este prezentată. Banca britanică Barclays a utilizat tehnologia Sapience Analytics ca să-și spioneze angajații, iar din acest motiv a fost investigată de instituția din Regatul Unit care se ocupă de respectarea dreptului  la viață privată.

ADVERTISEMENT

Și unul dintre programele Microsoft, 365 varianta office, permitea supravegherea angajaților prin creare de „scoruri de productivitate” prin care managerii pot contabiliza cât de des folosesc emailul angajații și cum interacționează cu colegii de muncă. Ca și în cazul Barclays, Microsoft s-a repliat iar datele au fost anonimizate astfel încât angajatorii să nu mai poată monitoriza individual fiecare angajat.

Unii experți avertizează că ceea ce pare o creștere a productivității poate fi obținută cu prețul epuizării angajaților, stresului și problemelor de sănătate mintală ale acestora. Un raport realizat la comanda Parlamentului European arată că tehnologiile de supraveghere „reduc autonomia și intimitatea, conduc la creșterea volumului de muncă și șterg limitele dintre muncă și viața personală sau de familie”.

Marea problemă este că supravegherea la locul de muncă nu este reglementată. „Nu avem o lege care să spună angajatorului să nu intre în viața privată (…) Companiile nu au încredere în intimitate, viață privată și demnitatea angajatului”, a declarat Aída Ponce Del Castillo, cercetător la European Trade Union Institute.

O problemă ce va trebui  reglementată

Problema este recunoscută inclusiv la nivelul Comisiei Europene. Comisarul pentru Locuri de Muncă și Drepturi Sociale, Nicolas Schmit susține că „managementul algoritmic”, termenul utilizat pentru  instrumentele digitale și tehnicile folosite în gestionare muncii de la distanță, „lasă angajaților puține mijloace să conteste deciziile nefavorabile”.

Comisia lucrează în momentul de față la o inițiativă care să amelioreze condițiile de muncă în cazul managementului algoritmic. Astfel, supravegherea informatizată va fi încadrată la nivel „risc ridicat”, astfel că angajatorii vor trebui să respecte anumite condiții pentru a opera legal cu aceste sisteme. Deja Franța, Germania și Italia au impus limitări privind utilizarea tehnologiei în monitorizarea angajaților.

Deocamdată, singurul instrument legal pentru combaterea abuzurilor angajatorilor este cunoscutul GDPR (General Data Protection Regulation) care, în unele cazuri, a probat un anume grad de eficiență. De exemplu, autoritatea pentru protecția datelor din landul Hamburg a amendat compania suedeză de îmbrăcăminte H&M cu 35.000.000 euro pentru faptul că le-a făcut dosare angajaților în care erau trecute informații despre convingerile lor religioase, starea de  sănătate și problemele de familie.

De asemenea, Spania a obligat platformele de livrare la domiciliu precum Uber sau Deliveroo să informeze sindicatele privind modul în care algoritmii folosiți pot influența condițiile de muncă ale angajaților.

Aída Ponce Del Castillo spune că angajații trebuie să aibă acces la aceste informații pentru a se putea proteja și pentru a înțelege impactul noilor tehnologii la locul de muncă. „Tehnologia a fost motivul principal pentru care a apărut mișcarea sindicală, pentru că revoluția industrială a inițiat automatizarea, iar exact același lucru îl vedem și astăzi. Este același proces de automatizare, dar a unor  lucruri pe care nu le putem vedea”, a spus Ponce del Castillo.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoriile NEWS, SPORT sau LIFE
ADVERTISEMENT