Muncitorii de la Cernobîl, sub presiune uriașă. Ce se întâmplă cu scutul nuclear avariat de ruși. Reparațiile făcute sunt doar provizorii

Financial Times a publicat un reportaj amplu despre situația de la Cernobîl, unde în urmă cu mai bine de un an o dronă Shahed trimisă de ruși avea să facă o gaură într-un scut în formă de boltă, provocând îngrijorări uriașe la nivelul continentului european.

Ce se întâmplă la Cernobîl astăzi, la un an în care scutul nuclear a fost avariat de o dronă trimisă de ruși

În urma impactului dronei cu arcul metalic, în februarie 2025, stratul exterior al construcției a fost puternic afectat. Construit cu mai puțin de un deceniu în urmă, acesta trebuia să sigileze în siguranță așa-numitul „sarcofag”, adică mormântul de beton ridicat în grabă în anul 1986 în jurul Reactorului 4, după explozia care a eliberat un nor radioactiv deasupra Europei.

Oleksandr Titarchuk, inginerul-șef al sitului, a recunoscut, mult timp după episodul de anul trecut, că situația putea scăpa de sub control. Arcul fusese construit pentru a împiedica pentru cel puțin încă un secol ca situl nuclear avariat să mai reprezinte o amenințare pentru lume. Acum însă, structura este compromisă, expusă intemperiilor și vulnerabilă la coroziune. În interiorul arcului, suficient de mare cât să adăpostească Statuia Libertății, se află sarcofagul de beton instabil, iar în interiorul acestuia sute de tone de materiale radioactive, praf radioactiv în cantități uriașe, inclusiv uraniu și elemente transuranice, substanțe care apar după uraniu în tabelul periodic. Oficialii avertizează că, fără reparații semnificative, coroziunea se va instala în maximum patru ani.

Pericolul nu a trecut

Dacă acest adăpost de beton s-ar prăbuși, un nor radioactiv ar fi eliberat în atmosferă, avertizează Serhii Tarakanov, directorul general al centralei. Guvernul Ucrainei, deja afectat de presiuni financiare majore, a făcut primii pași pentru a repara gaura produsă de dronă, însă Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare estimează că sunt necesare aproximativ 500 de milioane de euro pentru readucerea sitului la un nivel de siguranță.

Digi24.ro

Fractură în baza de susținători MAGA. Figuri cheie din ambele tabere ale mișcării îl critică pe Donald Trump

Apelul pentru donații, dar și apropierea a 40 de ani de la dezastrul din 1986, readuc în prim-plan pericolul persistent de la unul dintre cele mai vulnerabile situri nucleare din lume. Toate acestea au loc într-un context internațional extrem de tensionat, cu războiul din Ucraina în plină desfășurare, inclusiv în apropierea instalațiilor nucleare, cu Orientul Mijlociu în conflict și cu o atmosferă globală marcată de diviziuni politice puternice, inclusiv la nivelul Statelor Unite.

Digisport.ro

Răzvan Lucescu a luat decizia, imediat după înmormântarea lui Mircea Lucescu

„Așa cum ne-a învățat 1986, radiația nu respectă granițele. Vântul va purta acești izotopi transuranici peste toată Europa”, spune Tarakanov. Acesta a mai completat că nu e vorba doar despre o problemă ucraineană, ci despre una care amenință tot continentul.

Zonă militarizată, muncă sub presiunea războiului și a timpului

Așa-numitul „New Safe Confinement”, structura de 1,5 miliarde de euro finalizată în 2019, a fost proiectată cu mai multe straturi de protecție pentru a acoperi sarcofagul de dedesubt și pentru a rezista la umiditate, radiații, căldură și chiar la tornade de categoria 3. Scopul său era să ofere Ucrainei și comunității internaționale timp pentru a găsi o soluție definitivă pentru resturile reactorului și materialele radioactive din interior. Construit în două secțiuni, arcul a fost poziționat pe șine și împins în loc cu ajutorul sistemelor hidraulice. Proiectanții se așteptau să reziste un secol, însă nu au anticipat un război major și cu atât mai puțin un atac cu dronă în februarie 2025.

Cernobîl se află în nordul Ucrainei, aproape de granița cu Belarus, pe un coridor aerian frecventat de rachete și drone rusești care vizează inclusiv Kievul. Oficialii ucraineni susțin că atacul de anul trecut a fost realizat cu o dronă Shahed de fabricație iraniană și că a fost intenționat. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că drona zbura la doar 85 de metri altitudine, probabil pentru a evita detectarea radar.

Zona s-a militarizat în primele săptămâni ale invaziei ruse din 2022, trupele ocupând situl și campând în arealul de excludere, după ce au străbătut ”Pădurea roșie”, una dintre cele mai contaminate regiuni de pe planetă. Structura metalică a arcului are 108 metri înălțime și o greutate de aproape trei ori mai mare decât Turnul Eiffel. Două macarale sunt suspendate de acoperiș și sunt folosite pentru demontarea treptată a părților instabile ale sarcofagului, cunoscut oficial de personalul centralei ca „Obiectul Adăpost”. Macaralele sunt operate de la distanță, dintr-o cameră de control, pentru a reduce expunerea umană într-un mediu cu radiații ridicate.

Ce se află în interiorul reactorului 4

În interiorul reactorului 4 se află încă aproximativ 5.000 de tone de nisip, plumb și acid boric aruncate din elicoptere după accident, iar Agenția Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare estimează că există în continuare 190 de tone de combustibil nuclear sub formă de dioxid de uraniu. În zonele inferioare se găsesc mase topite de combustibil, cu aspect de lavă, formate din oțel și beton topit.

Cu toate că autoritățile susțin că nu au existat scurgeri radioactive în atmosferă, structura a suferit daune importante la nivelul învelișului exterior, iar găurile create de intervențiile de urgență au afectat sistemul de ventilație. Acesta fusese proiectat pentru a menține umiditatea sub 40% în spațiul inelar dintre structuri, tocmai pentru a preveni coroziunea. În același timp, sistemul menținea diferența de presiune pentru a împiedica eliberarea de materiale radioactive.

Fără reparații, avertizează șeful departamentului de siguranță nucleară al BERD, Balthasar Lindauer, coroziunea se va instala inevitabil până la sfârșitul acestui deceniu. Oficialii nucleari spun că structura a pierdut deja funcții esențiale, inclusiv capacitatea de a izola complet materialele radioactive și de a menține mediul controlat necesar demontării sarcofagului.

Reparația finalizată în octombrie 2025 nu ține mult. Ce urmează

„Fără o carcasă etanșă, întregul sistem eșuează”, avertizează Tarakanov. Reparațiile de urgență în urma atacului cu drone din februarie au fost finalizate în octombrie 2025, când gaura principală a fost acoperită cu un scut protector înainte de ploi și ninsori, iar oficialii admit că soluția este doar una temporară.

Urmează o a doua etapă de reparații temporare, estimate la 5-10 milioane de euro, finanțate din donații internaționale, iar apoi o a treia etapă, mult mai complexă, ce vizează restaurarea completă a funcțiilor structurii, un proces considerat extrem de dificil din cauza nivelului ridicat de radiații și a faptului că membrana originală a fost distrusă în interiorul unei structuri tip „sandwich”.

Pericolul major rămâne însă sarcofagul construit în 1986, în doar 200 de zile, în condiții extreme. Acesta nu a fost niciodată complet stabil, iar oficialii avertizează că un impact puternic, chiar și indirect, ar putea provoca prăbușirea lui și eliberarea de praf radioactiv în atmosferă.

Mii de muncitori au fost trimiși la Cernobîl imediat după dezastru pentru a curăța zona și a „îngropa” reactorul 4. Mulți au lucrat cu echipamente rudimentare, expuși la radiații gamma, cu timp strict limitat de intervenție. Sarcofagul era gândit să reziste 20 de ani, însă a ajuns să fie în picioare de 40.

Europenii își mențin îngrijorarea: „În fiecare zi vedem rachete și drone deasupra zonei de excludere”

La momentul atacului cu dronă, autoritățile pregăteau deja un plan de demontare treptată a componentelor instabile, însă lucrările au fost suspendate după compromiterea noii structuri de izolare. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Mariano Grossi, a declarat că lucrările nu pot continua fără nivelul necesar de confinare.

El a subliniat că structura principală nu este complet compromisă, dar sistemele auxiliare sunt afectate, iar nivelul de izolare a fost redus. Autoritățile ucrainene avertizează că operațiunile militare din zonă pot genera noi incidente. „În fiecare zi vedem rachete și drone deasupra zonei de excludere”, spune Tarakanov. Acestea pot fi deviate, blocate de sisteme de război electronic sau pot lovi accidental obiective sensibile.

Un impact în apropierea arcului ar putea genera un șoc seismic suficient pentru a destabiliza structura, iar niciun inginer nu poate garanta că aceasta ar rezista. În zonă se află și cel mai mare depozit de combustibil nuclear uzat din lume, precum și cantități uriașe de deșeuri radioactive lichide, iar un atac asupra acestora ar putea declanșa o catastrofă nucleară globală.

Ucraina a cerut în repetate rânduri presiune internațională asupra Rusiei pentru a evita militarizarea zonelor nucleare, dar fără rezultate concrete. Directorul IAEA a reiterat două principii simple: nu se trage asupra centralelor nucleare și acestea nu trebuie transformate în baze militare, mai scrie Financial Times.