Nae Ungureanu, la 65 de ani. Cele mai tari amintiri și regretele unei cariere de poveste. Exclusiv

FANATIK a stat de vorbă cu fosta mare legendă a fotbalului românesc, Nae Ungureanu, care a suferit în urmă cu aproximativ două luni un atac cerebral, colegii de la Craiova Maxima fiind aproape de el în acele clipe grele.

„Roșu” și-a revenit însă și acum se simte mult mai bine. Fostul fundaș stânga de „fier” a povestit pe larg despre personaje marcante precum Ion Oblemenco, Mircea Lucescu, Ilie Balaci, Cornel Drăgușin, Emeric Ienei, dar și despre ce se întâmplă în prezent la Universitatea Craiova și FCSB, dar și la echipa națională a României.

Nae Ungureanu, la 65 de ani. Cele mai tari amintiri ale unei cariere de poveste

Cum vă simțiți?

– Am avut ceva probleme, dar acum mă simt bine. Unii își serbează ziua, alții mor. Mă refer la Cornel Drăgușin. Acum sunt bine și sper să mă țină Dumnezeu.

Cum vi s-a părut meciul României cu Germania?

– Foarte bun! Dar nu cred că o să mai jucăm la fel cu Armenia. Nu știu dacă am avut probleme în flancul stâng, ci mai degrabă la mijloc și în față. Dar una peste alta, jocul a fost foarte bun.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

A fost cam depășit Alin Toșca…

– Cred că va juca Bancu în meciul cu Armenia, pentru că e mai ofensiv, mai constructiv. Noi trebuie să marcăm gol sau goluri. Problema e să nu primim.

Nae Ungureanu și cel mai mare regret al carierei: „Of-ul meu e că Emeric Ienei nu m-a luat la Mondialul din ’90”

Care rămâne cel mai important meci la națională?

– Pentru mine, cred că a fost meciul cu Italia, când am câștigat cu 1-0. Cel mai important gol la națională a fost cel cu Spania, când am pierdut cu 3-1.

V-ați împăcat cu domnul Ienei?

– Da, da. Nu cred că mă va suna de ziua mea, dar nu e nicio problemă. Pentru mine rămâne cel mai mare regret că nu m-a luat la Mondialul din ’90.

La Steaua nu vorbeați deloc cu Emeric Ienei?

– A venit în 1991 și eu eram căpitan la Steaua. Nu am vorbit timp de un an cu el! Și vorbea la modul general: „Căpitanul de echipă îl face pe x, pe y, pe z”. Și cu asta basta! Eu nu intram cu el în dialog deloc. Aveam deja o vârstă, 34 de ani. Nu cred că trebuia să îmi mai spună mie ceva pe teren! Cum să joc sau cum să stau pe teren. A fost un mare respect și o mare cinste să fiu căpitanul Stelei!

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

Dacă v-ar suna acum ce i-ați spune?

–  I-aș spune să aibă o viață cât mai lungă, pentru că și el are o vârstă, și i-aș aduce aminte de of-ul meu. Că nu m-a luat la Mondiale. Nu ne-am mai văzut de foarte mulți ani. Când a fost pe la Steaua, prin București.

Ce șanse de calificare avem?

– Am văzut că dacă terminăm pe locul doi putem să jucăm cu Portugalia, Suedia sau Elveția. Echipe bune! Să ajungem noi acolo și vedem apoi ce facem.

Nae Ungureanu: „Reghecampf a dus o schimbare foarte mare la Universitatea Craiova!”

Cum vi se pare Universitatea Craiova?

– Reghecampf a adus o schimbare importantă în joc. Foarte mare. Eu sunt optimist. Poate reușim să luăm și noi un campionat.

V-a sunat cineva de la Craiova?

– M-au sunat de la club. M-a sunat și Rotaru, m-a sunat și Irimescu. M-a sunat multă lume.

Cum sărbătoreați pe vremuri?

– Dacă nu prindeam cantonament, făceam un grătar cu prietenii mai apropiați. Petreceam și la echipă. Făceam chef cam la fiecare aniversare. Acum am probleme de sănătate și nu mai merg nici șprițul, nici femeile! Cel mai des primeam de ziua mea tricouri de joc. Cam așa se obișnuia la Craiova. Dar le făceam cadou pe toate.

Pe cine ați invita la ziua de naștere dintre cei care nu mai sunt?

– Pe mulți… Pe Ion Oblemenco, Dumnezeu să-l ierte, Balaci și pe nea Cornel Drăgușin, Dumnezeu să-l odihnească!

„FCSB are cea mai bună echipă, dar Edi Iordănescu a dat de belea cu accidentările!”

FCSB?

– Au cea mai bună echipă! Să vedem ce va face de acum Edi Iordănescu. E un mare plus pentru echipă, însă a dat acum de altă belea cu accidentările.

În primul meci ca fundaș stânga l-ați avut adversar pe Dobrin…

– A fost un meci foarte bun, dar am avut emoții mari. Nu l-am lăsat să pună piciorul pe minge, că altfel era deranj mare! Eram distrus, vă dați seama! De-aia mi-a fost frică și nu l-am lăsat să preia mingea.

Cele mai frumoase amintiri de la Universitatea Craiova. I s-a reproșat tot timpul că a mers la Steaua

Cea mai frumoasă amintire de la Craiova?

– Perioada ′80-′82, când am jucat cu Universitatea Craiova în cupele europene. Au fost meciuri extraordinare și cu Fiorentina, și cu Bordeaux, și cu Kaiserslauten, până în semifinale. Mai puțin cel cu Benfica. La Craiova, m-am simțit extraordinar. Am jucat zece ani pe „Centralul” vechi.

Vi s-a reproșat că ați mers la Steaua?

– De foarte multe ori! De către oamenii din Craiova. Suporteri, foști colegi, antrenori, conducători și așa mai departe. Dar nu regret. A fost un transfer pe o perioadă de un an, pentru ca Universitatea Craiova să joace în cupele europene pentru nu știu câți ani. După aceea, am vrut să vin înapoi, dar nu s-a mai putut…

Ați avut grad militar?

– Am fost civil! Dacă eram deștept, luam și grade! Nu am vrut eu, pentru că era pe timpul comunismului. Cum eram eu pe la națională, pe la Craiova, nu mi-a picat bine să mă fac militar. Puteam să mă fac ofițer și după Revoluție, dar nu am mai vrut. Am zis că termin și cu Steaua, mă duc acasă și gata. Dar am mai jucat un an la Rapid.

„Oblemenco lovea mingea mai bine decât noi, cei aflați în activitate!”

Vă pare rău că nu ați jucat cu Oblemenco?

– S-a retras de la Craiova exact când am venit eu. L-am prins doar ca antrenor. Lovea mingea la antrenamente mai bine ca noi, fotbaliștii în activitate. Asta după ce s-a retras! Ce mai e de spus?

Ilie Balaci?

– A fost omul care ne chema și ne strângea pe noi toți. Un mare fotbalist, dar s-a dus și el.

O amintire legată de Mircea Lucescu?

– Mircea Lucescu este antrenorul care m-a băgat pe mine fundaș stânga, la solicitarea lui Balaci! I-a spus că are un fundaș stânga foarte bun și m-a luat pe mine și pe Negrilă.

Cum comentați ce a pățit Sorin Cârțu?

– Dureros pentru Craiova. El nu poate să stea pe lângă fotbal. E legat de sportul ăsta la fel ca noi toți ceilalți și ne leagă multe amintiri.

Nae Ungureanu: „Craiova contra Craiova! E o prostie, nu o nebunie!”

Pe stadion mai mergeți?

– Sigur că da! Am fost la meciul Craiovelor pe Oblemenco. Craiova cu Craiova! E o prostie, nu o nebunie! Asta e. Pot să fie și cinci echipe. Și în Madrid sau Barcelona sunt mai multe echipe. Nu știu dacă ar fi mai puternică Craiova cu o singură echipă. Și pe vremuri era Extensivul și Craiova, Electroputere. Pe unii cred că îi sperie denumirea asta de Universitatea…

Cu cine v-ați înțeles cel mai bine la Steaua?

– Cu Pițurcă, cu Iovan, cu care am stat și în cameră. Și apoi cu Vlădoiu, când a venit la Steaua. Cu Bumbescu, cu Lăcătuș, cu Hagi, Balint, Rotariu, Boloni. Am fost prieten cu toți.

Cea mai frumoasă amintire de la Steaua?

– Sunt foarte multe! Aveam o echipă extraordinară și jucam numai cu adversari de calibru. Poate și de asta Steaua a avut acest parcurs, pentru că am întâlnit mereu echipe bune.

Conflictul dintre FCSB și CSA?

– Nu îl văd ca pe un conflict! E ca la Craiova! O treabă care rămâne la latitudinea patronilor și care de multe ori este mai degrabă un circ făcut de presă. Echipele își văd de treabă. Dar deja ne-am obișnuit.

Nae Ungureanu îl consideră pe Ruud Gullit cel mai puternic adversar direct: „Ne-a umilit și pe mine și pe Ștefănescu”

Cel mai puternic adversar?

– M-ați lovit exact unde mă doare, în moalele capului! Cu siguranță Ruud Gullit! A fost cel mai bun și atunci a fost perioada lui de glorie. Mi-a făcut problemele și la Steaua în finala cu AC Milan, dar și la națională. Am făcut un cantonament în Olanda cu Lucescu și Gullit ne-a umilit și pe mine și pe Ștefănescu! Era un fotbalist complet, care avea și joc de cap, tehnică, tot!

„Milanul din ′89 a fost cea mai bună echipă din istorie”

Se putea face mai mult în finala cu AC Milan?

– Acea echipă a Milanului cred că a fost cea mai bună echipă a tuturor timpurilor! Steaua nu putea face mai mult în finală. Era aproape imposibil să îi bată cineva! Ăștia erau prea buni.

Un lucru mai puțin știut despre acea finală?

– Am primit doar 300 dolari! Trebuia să primim o mașină Ford. Jucam cu ei pe piept, era sponsor. Și nu ne-au mai dat nimic, deși în contract era stipulat că vom primi fiecare câte o mașină Ford dacă vom ajunge în finală. Nu și-au respectat înțelegerea. Trebuiau să primească și cei din staff-ul tehnic! Nu conta rezultatul pentru că era contract.

Lăcătuș și Țălnar, cei mai puternici adversari din campionatul României

Și din România, care au fost cei mai puternici adversari?

– Au fost mai mulți. Lăcătuș când eram la Craiova, Țălnar. Erau jucători care aveau personalitate și o tehnică bună, viteză.

Ce speranțe aveți legate de viitor?

– Nu știu dacă o să mai prind eu o generație care să ne ducă la un Mondial. E o generație bună acum la Craiova, 2006-2007, dar nu știu dacă mai prind să câștige Craiova un titlu. Dacă trăiesc și eu ca nea Cornel Drăgușin 95 de ani poate! Dacă trăiesc mai puțin asta e!

Ce vă leagă de Cornel Drăgușin?

– Foarte multe amintiri! A fost unul dintre primii antrenori cu care am fost la lotul național, cu cel olimpic. Am mers în acel turneu din Africa, în Egipt. Nea Cornel ne punea să ne plimbăm pe teren pe posturile pe care jucăm, dar fără minge! Deci ne plimbam pe teren, săream la cap, băgam alunecări fără minge! Jucam cu minge imaginară. Trebuia să gândim jocul, să îl imaginăm și să ne acomodăm cu postul. Prin Egipt, ne-a făcut treaba asta. Ținea minte tot! Era ca un calculator. Știa totul despre adversari și în general lucruri de fotbal.

• 10 ani a jucat Nae Ungureanu pentru Universitatea Craiova: 1977-1987
• 5 ani a jucat fundașul stânga pentru Steauau București
• 57 de meciuri are Nicolae Ungureanu la echipa națională a României

• (P) Cota BETANO pentru Universitatea Craiova – Academica Clinceni: 1,47 este cota pentru „1 solist”. Vezi aici toate cotele!