NASA trimite oameni spre Lună, pentru prima oară în secolul al XXI-lea! Ce s-a întâmplat în primele ore ale misiunii. Update

NASA a scris istorie în noaptea de 1 spre 2 aprilie, când racheta Artemis 2 a decolat la ora 01:35 (ora României), trimițând patru astronauți într-o misiune spectaculoasă spre Lună, prima de acest fel din ultimii 50 de ani. Primele ore în spațiu au fost decisive: de la teste esențiale și manevre de precizie, până la o problemă neașteptată care le-a dat emoții echipajului.ntru viitorul explorării spațiului.

Update: Start fără emoții pentru Artemis 2. Orion ajunge pe orbită și trece cu bine primele teste

La scurt timp după decolarea spectaculoasă, misiunea Artemis 2 a intrat în faza critică de stabilizare pe orbită. Racheta și-a făcut treaba fără probleme majore, iar capsula Orion s-a desprins cu succes și a ajuns pe orbita Pământului, marcând primul zbor cu echipaj uman spre Lună din ultimele cinci decenii. În primele minute după lansare, au fost activate sistemele esențiale ale navei, inclusiv panourile solare și sistemele de susținere a vieții, absolut vitale pentru cei patru astronauți aflați la bord. Totul a decurs conform planului, iar echipajul a început imediat verificările tehnice, într-o perioadă de aproximativ 24 de ore petrecută pe orbita Pământului.

Un moment important al primei zile a venit la câteva ore după lansare, când pilotul Victor Glover a preluat controlul manual al capsulei Orion. Acesta a efectuat manevre de precizie în apropierea treptei superioare a rachetei, pentru a testa comportamentul navei în condiții reale de zbor. Testele au fost considerate un succes, confirmând că Orion răspunde foarte bine la comenzi. Nu au lipsit însă nici problemele. La scurt timp după intrarea pe orbită, echipajul a raportat o defecțiune la toaleta de la bord. Situația a fost gestionată rapid împreună cu echipa de la sol, iar problema a fost remediată fără a afecta desfășurarea misiunii.

În paralel, astronauții au început reorganizarea capsulei pentru zborul de durată, au testat sistemele de comunicații și au evaluat condițiile de trai în microgravitație. Oficialii NASA au transmis că echipajul este în siguranță, în stare excelentă și cu moralul ridicat. Următorul pas este decisive. Dacă toate verificările tehnice vor confirma că nava funcționează perfect, Orion va primi undă verde pentru manevra care o va trimite spre Lună. Aceasta ar urma să aibă loc în a doua zi a misiunii și va deschide drumul către cea mai îndepărtată călătorie umană din istorie.

Digi24.ro

Putin are nevoie de un „scenariu teribil de thriller”. Moscova alimentează brusc temerile legate de o bombă nucleară europeană

Artemis 2, prima misiune cu oameni spre Lună din acest secol. Astronauții nu vor călca, însă, pe solul selenar de data asta

Lansarea misiunii Artemis 2 este programată să aibă loc într-o fereastră de zbor cuprinsă între 1 și 6 aprilie, de la Centrul Spațial Kennedy din Florida, în funcție de condițiile tehnice și meteorologice din perioada respectivă. Demersul va fi condus de Reid Wiseman, fost căpitan în Marina SUA și astronaut cu experiență, care a petrecut peste cinci luni la bordul Stației Spațiale Internaționale în 2014 și a ocupat anterior funcția de șef al corpului de astronauți NASA. Wiseman a declarat că oportunitatea de a conduce un zbor în jurul Lunii este una pe care nu o putea refuza, însă a recunoscut că una dintre cele mai dificile provocări ale misiunii este impactul emoțional asupra familiei sale, în special asupra fiicelor sale adolescente. În cazul în care condiţiile atmosferice vor fi favorabile, lansarea este prevăzută pentru noaptea de miercuri spre joi (1 spre 2 aprilie), la ora 1.24, ora României.

Digisport.ro

Mircea Lucescu i-a spus "NU" în față celui mai bogat om din Ucraina: "Nu e posibil așa ceva"

În rolul de pilot al misiunii se află Victor Glover, astronaut NASA și fost pilot de vânătoare. Cu peste 3.000 de ore de zbor și experiență pe mai mult de 40 de tipuri de aeronave, Glover are și un parcurs militar impresionant, participând la numeroase misiuni. În 2020, el a devenit primul afro-american care a realizat o misiune de lungă durată la bordul Stației Spațiale Internaționale. Acesta a subliniat că implicarea sa în Artemis 2 reprezintă o șansă de a inspira noile generații pasionate de explorarea spațiului.

Două nume-cheie în echipajul Artemis 2: Christina Koch și Jeremy Hansen

Echipajul este completat de Christina Koch, inginer electric și astronaut NASA, în vârstă de 47 de ani, cunoscută pentru recordul deținut în urma celui mai lung zbor spațial realizat de o femeie, 328 de zile petrecute la bordul Stației Spațiale Internaționale. În timpul acelei misiuni, Koch a participat și la prima ieșire în spațiu realizată exclusiv de femei. Ea consideră că Artemis 2 marchează un moment istoric, care reflectă transformarea profundă a explorării spațiului și rolul tot mai important al femeilor în aceste programe.

Al patrulea membru al echipajului este Jeremy Hansen, astronaut al Agenției Spațiale Canadiene și fost pilot militar. El va deveni primul canadian care va călători spre Lună. Hansen a crescut într-o fermă din Canada și a servit în Forțele Aeriene Regale Canadiene, unde a pilotat avioane de luptă CF-18. În pregătirea pentru misiunile spațiale, a participat inclusiv la experimente subacvatice NASA, trăind timp de șapte zile într-un laborator subacvatic pentru a simula condițiile din spațiu.

De ce Artemis 2 marchează o nouă eră a explorării spațiului. Astrofizician, detalii neștiute, în exclusivitate pentru FANATIK

În acest context, specialiștii subliniază faptul că Artemis 2 nu este doar o misiune de test, ci și începutul unei noi etape în explorarea spațiului. Pentru a înțelege de ce, la mai bine de 50 de ani de la prima aselenizare din cadrul programului Apollo, are loc această expediție care ar putea începe în doar câteva ore, FANATIK a vorbit cu astrofizicianul Răzvan Balașov. Acesta a explicat diferențele majore dintre era Apollo și actualul program Artemis, subliniind că miza misiunilor spațiale s-a schimbat fundamental în ultimele decenii.

„Motivația centrală de la misiunile Apollo s-a schimbat. Nu mai există competiția geopolitică inițială, iar costurile mari au făcut ca atenția să se mute pe ideea de stații spațiale și avans în tehnologia de robotică. Tehnologia a avansat enorm. Comparația este aproape inutilă. Acum avem sisteme digitale avansate, noi materiale și, de asemenea, ajutorul partenerilor industriali (comerciali). De asemenea, era Apollo a presupus demonstratul că ‘se poate’, iar acum, cu Artemis, este mai degrabă în zona de ‘ajungem și rămânem acolo’.

Artemis 2 reprezintă atât un test crucial (în primul rând, pentru că include echipaj), dar și începutul unei noi ere, deoarece sperăm să fie bazele pentru viitoarele misiuni de stabilire a unei baze lunare și de facilitare a drumului către Marte”, a explicat Răzvan Balașov, expert în astronomie, pentru FANATIK.

Lansarea Artemis 2, sub semnul unei „curse spațiale” moderne

Întrebat de reporterul FANATIK dacă putem vorbi despre o nouă „cursă spațială”, de data aceasta între SUA și China, cercetătorul în domeniu a explicat că situația actuală nu mai seamănă cu rivalitatea istorică din perioada Războiului Rece, ci mai degrabă cu o competiție care poate genera progres științific și tehnologic. Balașov a subliniat că o astfel de dinamică poate avea și efecte pozitive, atât timp cât rămâne una echilibrată și orientată spre dezvoltare: „Cred că există o competiție, dar diferită. Sper să fie una naturală și ‘sănătoasă’, care să ducă la cât mai mult avans tehnologic și cunoaștere”.

În continuare, expertul a ținut să puncteze că succesul unei astfel de lansări depinde de o serie de factori tehnici și meteorologici, iar fereastra de lansare rămâne una atent monitorizată de echipele NASA din Florida. Acesta a precizat că toate verificările sunt în desfășurare, iar condițiile actuale sunt, în mare parte, favorabile decolării.

„Momentan, NASA spune că prognoza meteo anunță o vreme favorabilă în proporție de 80%. Activitatea echipelor de la centrul de comandă a început deja și sperăm ca toate verificările să fie finalizate cu succes. Dacă eliminăm problemele tehnice, probabil vremea ocupă un loc principal. Mai sunt și alți factori legați de sănătatea astronauților, dar improbabil (căci sunt ținuți în carantină și sub observație înainte de lansare). Florida are parte de furtuni cu descărcări electrice, dar să mergem pe acei 80% favorabili”, a mai menționat Balașov, pentru FANATIK.

Riscurile misiunii Artemis 2: de la lansare la sistemele de suport vital

De asemenea, astrofizicianul enumeră care sunt principalele riscuri ale misiunii și etapele critice în care pot apărea probleme, avertizând că lansarea reprezintă momentul cel mai sensibil, urmat de funcționarea sistemelor de susținere a vieții. Răzvan Balașov a mărturisit că întreaga misiune are și rolul de a testa tocmai aceste sisteme esențiale pentru siguranța astronauților.

„Riscurile cele mai mari sunt la lansare. Apoi, ar urma, din punctul meu de vedere, sistemele de suport vital. Pentru care și există această misiune în primele minute de la lansare, experimentează un stres fizic extrem de mare (pentru care s-au pregătit, evident). Testează inclusiv sistemele care îi țin și îi vor ține pe viitor în viață pe acești eroi.

Da, chiar în timpul lansării se poate anula. Pentru perioada din spațiu nu există ideea de misiunea rapidă de salvare. Autonomia, pregătirea astronauților și ajutorul de la sol vor fi esențiale pentru o posibilă situație gravă. Există un sistem de tragere a capsulei cu motoare proprii (Launch Abort System)”, a completat omul de știință Răzvan Balașov.

Pregătirea echipajului și rolul sistemelor de siguranță în Artemis 2

Mai departe, specialistul în astronomie şi astrofizică admite că, deși riscurile misiunilor spațiale sunt mai bine înțelese datorită progresului tehnologic, acestea nu pot fi eliminate complet. Astfel, este de părere că siguranța astronauților se bazează pe sisteme redundante și pe o selecție extrem de riguroasă a echipajului, menită să reducă la minimum eventualele situații neprevăzute. Totodată, acesta a atras atenția că Artemis 2 este o misiune relativ nouă, aflată la început de drum, iar evaluările NASA privind absența problemelor tehnice cunoscute nu exclud în totalitate riscurile inerente unui astfel de zbor.

„Aș zice că sunt mai bine înțelese, dar nu eliminate. Tehnologia a avansat, există, ca și în trecut, sisteme redundante (care pot acapara responsabilitățile celor care, să zicem, s-ar defecta). Dar, de aceea, acești oameni implicați în zbor sunt aleși cu atenție, pentru a reduce riscurile la minim. Este o misiune cu un istoric relativ mai mic (racheta a zburat o singură dată – Artemis 1). Concret afirmația NASA că ‘nu există probleme tehnice identificate’ înainte de lansare spune că nu există probleme cunoscute, nu că sunt eliminate toate situațiile”, a afirmat, pentru FANATIK, astrofizicianul.

Dacă misiunea Artemis 2 va fi una reușită, va urma o nouă provocare, Artemis 3, astronomii propunându-și să revină fizic pe Lună, nu doar să o survoleze, ne mai spune Balașov: „Științific, se pune accent pe funcționarea sistemelor de susținere a vieții, pe navigație și comunicație cu solul, dar și pe măsurători de radiații asociate cu acest parcurs. Artemis 2 este esențială pentru Artemis 3. Artemis 3, care presupune întoarcerea oamenilor pe Lună, va fi clar amânată dacă Artemis 2 eșuează. Îmi este foarte greu să spun cât de aproape suntem de o revenire permanentă a noastră pe Lună. În mare parte pentru că simt că sunt subiectiv și nu aș da un răspuns ancorat în realitate. Evident, nu putem ști cu siguranță, dar, sper eu, să fie în maxim 10 ani (dacă vor fi pline de succes misiunile și dacă va exista finanțare, bineînțeles)”.