Dacia şi-a prezentat piloţii şi maşina pentru Raliul Dakar 2025. Este un veritabil dream team din care fac parte Nasser Al-Attiyah, Sebastian Loeb şi Christina Guttierez, iar ambiţiile constructorului sunt mari, mai ales că Dacia Sandrider a câştigat deja Raliul Marocului.
Legendarul pilot qatarez, Nasser Al-Attiyah, de cinci ori câştigător al Raliului Dakar, dar şi medaliat olimpic, a acordat un amplu interviu pentru FANATIK în care a vorbit despre experienţa sa în Dakar, despre cum a urcat pe podium la JO de la Londra şi a dat detalii neştiute de fani despre cea mai dificilă cursă din lume.
Nasser, eşti unul dintre cei mai experimentaţi piloţi din lume, fără exagerări. În primul rând aş vrea să te întreb ce înseamnă cursele pentru tine?
– Viaţa mea. Încă de la început, am avut două visuri în viaţa mea. Să fiu olimpic şi să fiu pilot de raliuri, să câştig Dakar-ul. Am concurat în multe curse, am câştigat multe titluri, de cinci ori în Dakar, de trei ori Campion Mondial, şapte victorii de Cupa Mondială, de 19 ori în Orientul Mijlociu… Şi apoi am avut visul olimpic. Am concurat la tir şi am reuşit să particip la şase ediţii de Jocuri Olimpice.
La Londra chiar ai reuşit să câştigi medalia de bronz la tir. Cum a fost să urci pe podium?
– A fost extraordinar. Să ai medalie olimpică, vei fi pentru totdeauna în familia olimpică. A fost un vis devenit realitate. Am muncit foarte mult ca să câştig acea medalie de bronz. Şi mă bucur foarte mult.
Eşti unul dintre specialiştii din Raliul Dakar. Mulţi o văd ca o cursă imposibilă, foarte grea. Pentru tine cum e?
– Dakar este unul dintre cele mai dificile curse din lume. Când am concurat în Africa, eram în dezvoltare cu o maşină mai mică. Apoi, ne-am mutat în America de Sud pentru 10 ani, am reuşit să câştig trei ediţii. Apoi, când ne-am mutat în Arabia Saudită am reuşit să câştig de două ori şi să închei pe locul doi de alte trei ori. A fost un lucru minunat să fiu mereu pe podium, să mă lupt pentru victorie cu diverşi piloţi. Acum, cu noul proiect Dacia, avem un dream team, cu Seb (n.r. Sebastien Loeb) şi Christina (n.r. Christina Guttierez).
Ce înseamnă pentru tine să concurezi pentru echipa Dacia?
– Uneori, când ai un brand nou care nu a concurat niciodată, oamenii vin lângă această echipă. Am o relaţie foarte bună cu oamenii de aici, simt că mă respectă şi că m-au dorit mult să fac parte din echipă. Când am simţit asta, am rupt contractul precedent şi chiar am plătit despăgubiri să vin la Dacia. A fost extraordinar să câştig Raliul Maroc cu Dacia, pentru prima dată. Nu a fost planificat, dar sunt sigur că în spatele acestui proiect sunt mulţi oameni buni, care înţeleg motorsportul.
Cum este prototipul Dacia?
– Este super. Chiar le spun celor aici că ar trebui să pună maşina asta şi pe stradă. Sunt sigur că mulţi oameni ar iubi această maşină.
Spune-mi te rog un moment foarte fericit pe care l-ai trăit în Dakar şi unul foarte dificil…
– Momentele de fericire sunt, evident, cele în care am câştigat Dakarul. Cele dificile sunt legate de gândurile negre pe care ţi le faci şi nu reuşeşti să le gestionezi. Dar trebuie să înţelegem că asta este cursa.
Una dintre curiozităţile fanilor în raliul Dakar. De unde ştii pe unde să mergi în imensitatea deşertului?
– Este o diferenţă mare între raliurile normale şi Dakar. La raliurile normale faci recunoaştere, notezi tot, ştii pe unde să mergi. Dar pentru Dakar nu înţelegi. Primeşti o carte cu indicaţii cu 5 minute înainte de start, nu există GPS, doar un device care controlează pe unde mergi. Şi te bazezi pe cartea aia cu indicaţiile. Am un copilot foarte bun, pe Edward (n.r. Edward Boulanger). Am câştigat un Campionat Mondial în acest an. Pentru mine e extraordinar să avem această provocare. Te trezeşti în fiecare zi şi nu ştii unde mergi. Este ceva diferit.
În urmă cu doi ani am fost la Cupa Mondială din Qatar. În Muzeul Sportului din Doha ai un loc special amenajat în care sunt expuse o parte a trofeelor câştigate. Cum te simţi să fii unul dintre cei mai iubiţi sportivi din Qatar?
– Qatarul e ţara mea… A avut grijă de mine de la început, dar în acelaşi timp nu mi-a fost uşor să fiu la nivel înalt în ambele sporturi, tir şi raliuri. Să primesc acest dar din partea ţării mele la Muzeul Sportului este extraordinar şi sunt foarte recunoscător.
În final aş vrea să te întreb despre România. Îţi place aici? Ai apucat să vizitezi ceva?
– Este pentru prima dată când vizitez ţara noastră. Am o mulţime de prieteni din România şi vorbim foarte mult la telefon. Chiar şi la Jocurile Olimpice m-am împrietenit cu câţiva români. Mă bucur să fiu aici şi îmi doresc să mă întorc în luna ianuarie, după ce câştigăm Raliul Dakar. (râde)